Autoritatile ungare isi apara moneda nationala

Banca centrala a Ungariei si ministrul de finante au promis ca vor apara tinta cursului de schimb al forintului si ca obiectivul de adoptare a monedei europene in 2008 ramane neschimbat, in ciuda atacurilor speculative de pe piata valutara din ultimele zile.
Declaratia nu a reusit insa sa opreasca alunecarea forintului, care s-a depreciat fata de moneda europeana de la aproximativ 270 unitati pana la aproape 275. Cotatia de inchidere a ultimei sedinte a fost de 274,50 de forinti la un euro.
Caderea monedei Ungariei ar fi putut fi mai accentuata, daca nu ar fi fost publicate in aceeasi zi informatii care aratau ca atat productia industriala, cat si exporturile, au crescut in al treilea trimestru cu peste 10%, in cifre anualizate. Potrivit Budapest Business Journal, produsul intern brut al Ungariei s-a situat in al treilea trimestru putin peste previziunile analistilor, care anticipau o crestere anualizata de 2,9%. Acesta este un semn ca economia este pe cale sa iasa din criza.
Analistii sunt de parere ca declaratia autoritatilor, care confirma ca tinta cursului de schimb ramane de 250-260 forinti fata de moneda europeana, a subminat increderea in institutiile ungare care se ocupa cu realizarea politicilor economice.
“Cel mai bun lucru pe care il poate face acum Banca Nationala a Ungariei este sa lase in pace piata pentru o vreme”, a declarat Kornel Sarkady, analist la Raiffeisen Securities din Budapesta.
Guvernul Ungariei a declarat ca anul viitor va reduce licitatiile pentru titluri de stat cu “sute de miliarde de forinti” si va emite eurobonduri in valoare de 2 miliarde de euro, cu scopul de a micsora presiunea de pe piata titlurilor cu venit fix.
Investitorii straini au vandut obligatiuni ungare in valoare de aproape 700 milioane de dolari (579 milioane de euro), temandu-se de problemele care pot aparea din cauza deficitului bugetar si a celui de cont curent. Cheltuielile ridicate pentru salariile angajatilor din sectorul public, subventiile pentru credite ipotecare si alte proiecte au impins deficitul bugetar la 9,6% din PIB in 2002. Pentru acest an, previziunile arata o cifra de 6%, scazand in 2004 pana la 5%.
Exporturile slabe si importurile ridicate au facut ca previziunile pentru deficitul contului curent sa atinga 6,5% din PIB in acest an. Un bancher important din Ungaria invinovateste pentru aceasta evolutie atat guvernele care s-au succedat, cat si banca centrala.
“Au renuntat la politica orientata spre sustinerea exporturilor si investitiilor si au implementat o politica bazata pe cheltuieli publice si consum privat”, a declarat el.
Anuntul autoritatilor ungare a urmat deciziei de vinerea trecuta de majorare a ratei dobanzii de referinta cu 3 puncte procentuale, pana la 12,5%. Aceasta reprezinta a doua masura de acest gen din ultimele 12 luni si are ca scop protejarea obiectivului de inflatie pe 2005.
“Am crezut ca banca centrala nu va incerca deocamdata sa actioneze pe piete, ca va astepta sa vada daca piata se va corecta de la sine”, a afirmat Illes Toth, analist la Budapest Economics. “Daca forintul nu se intoarce in intervalul 250-260 de unitati la un euro, am putea fi martori la noi majorari ale ratei dobanzii, ceea ce va avea efecte dezastruoase”, a adaugat Toth.
Si Peter Makray, analist la Erste Bank Investment, este ingrigorat de urmarile majorarii dobanzii. “Pe termen mediu, economia Ungariei nu poate functiona in conditiile unei rate de dobanda de peste 12%. Ce se va intampla daca forintul va continua sa se deprecieze? Vor avea loc noi majorari ale dobanzii?”.
anca.stoicescu@zf.ro