B 50989

Marti, 2 septembrie 2003, in jurul orei 14.30, pe o strada ingusta, cu doar doua sensuri, din Bucuresti. O tanara femeie conducea incet o Dacie de culoare rosie. Din sens opus venea o masina straina nou-nouta, foarte scumpa, de culoare bleumarin, cu numarul B 50989, condusa de un barbat. Din cauza ingustimii strazii si a masinilor parcate aiurea pe trotuare, cele doua masini au trecut foarte aproape una de alta.

Daca totul s-ar fi oprit aici, n-ar mai fi avut rost sa scriu despre aceasta intamplare.

Barbatul s-a intors furios si femeia s-a trezit cu el in spate. El a scos capul pe geam si a inceput sa o injure grosolan, in propozitii scurte, care incepeau cu „Fa, mi-ai zgariat oglinda!”. Femeia i-a raspuns ca, daca e asa, ar trebui sa mearga la politie. Dar a constatat ca nu mai avea benzina. S-a decis ca mai intai sa faca plinul. Pana la prima benzinarie, barbatul a mers paralel cu masina ei, continuand sa o injure feroce.

La benzinarie, barbatul s-a dat jos din masina si s-a napustit la ea. A inceput sa dea cu picioarele in masina ei, strigand ca „Fa, oglinda mea face cat toata masina ta de cacat!”. Lucratorii statiei de benzina au iesit afara. S-au aliniat frumos sa priveasca spectacolul. Femeia s-a baricadat in masina, speriata, dar si extrem de nervoasa. Atunci, barbatul i-a rupt oglinda de la masina cu pumnii. Era un domn imbracat bine, inalt, solid spre masiv, cu parul grizonat, la vreo 40-45 de ani si cu o barba “de trei zile”. Femeia i-a spus ca acum chiar trebuie sa mearga la politie. Dar domnul acela s-a suit in masina si a fugit. Femeia s-a luat dupa el, rugandu-se sa ii mai ajunga benzina. S-au urmarit ca-n filme si, stupoare, masina cea scumpa si straina n-a reusit sa scape de tenacitatea femeii. Au ajuns la politie, mai precis la Circa 12.

Probabil ca domnul ar fi reusit sa scape neprins, dar orgoliul sau de mascul a functionat ireprosabil: nu putea sa se lase umilit astfel de o femeie! Domnul s-a dus glont la ea si a inceput sa o injure si sa o imbranceasca. Politistii din curtea sectiei priveau amuzati toata scena. N-a intervenit nimeni.

Domnul si-a continuat asediul pe scari, pe holuri, fix pana intr-un birou, fara sa se jeneze de lumea care era acolo, civili si politisti.

Un politist cu o burta imensa le-a intins doua formulare fara sa incerce sa-l tempereze pe domnul cel furios. Femeia a spus ca domnul ii rupsese oglinda de la masina cu mainile. Domnul a zis ca nu e adevarat, ca ea i-a zgariat oglinda lui de la masina, in trafic, lucru ce a dus la distrugerea oglinzii ei. Politistul cel gras le-a spus sa coboare in curte si sa-l caute pe “agentul constatator” si sa intocmeasca fisele. Au coborat si domnul a inceput iar sa o injure violent pe femeie, pana in curte si chiar dupa ce l-au gasit pe agentul respectiv. Agentul nu i-a zis nimic, s-a uitat la oglinda lui, s-a uitat la oglinda ei si apoi i-a spus domnului: “Oglinda e intr-adevar zgariata, dar de o masina de culoare verde, dupa cum ne arata aceasta dunga. Doamna are masina rosie. In schimb, se vede ca oglinda doamnei a fost rupta, dar nu in impact cu oglinda dumneavoastra, pentru ca veneati din sens opus, cum mi-ati spus, iar oglinda dansei e rupta in sensul celalalt. Deci, din punctul meu de vedere, n-a avut loc nici un accident”.

Domnul s-a infuriat si mai tare, revarsandu-si nervii, desigur, tot asupra femeii. Femeia, isterizata, i-a cerut agentului sa-l legitimeze pe agresor. Acesta a refuzat, pretinzand ca n-are calitatea sa-l legitimeze, pentru ca n-a avut loc nici un eveniment rutier. Femeia s-a intors la politistul gras, in birou. Domnul venea dupa ea, continuand sa o agreseze. In birou aparuse inca un politist, tot foarte gras, care adusese doua saorme de pui. Amandoi mancau si erau murdari de maioneza la gura. Agentul le-a spus ca n-a avut loc nici un accident si a plecat.

Domnul continua sa injure, politistii mancau. Femeia a cerut iar ca domnul sa fie legitimat, ca sa poata depune plangere ca i-a distrus oglinda. Un politist i-a spus, cu gura plina, ca nu poate, ca n-are “calitatea”, dar ca poate sa faca o plangere in care sa ceara politiei sa cerceteze a cui este masina cu numarul B 50989 si cine a condus-o in ziua respectiva. Dupa aceea, doamna va putea sa-l dea in judecata pentru distrugere de bunuri. Si a indrumat-o, in consecinta, catre biroul “distrugeri de bunuri”. In acel moment, tinerei femei i-au cedat nervii si a inceput sa tipe. Domnul o injura in continuare. Politistii mancau saorma. Unul i-a zis domnului: “N-ai vazut, dom’le, ca e o femeie la volan, sa nu te pui la mintea ei?”.

Al doilea politist a zis: “Nu e frumos ca injurati, matale ti-ar placea sa-ti injure cineva nevasta asa cum faci mata?”.

La care domnul a zis: “Pai ce, crezi ca eu nu stiu ce am la usa?!?”.

Brusc, tanara femeie a renuntat. Nu-si dorea decat sa scape de acolo. A iesit din birou fara sa spuna nimic. Domnul s-a luat dupa ea injurand-o pe tot drumul pana in parcare. Evident, nimeni n-a intervenit.

Domnul a aruncat o ultima amenintare: “Fa, las ca te fac eu!”. Dar n-a mai urmarit-o.

Nici pana in ziua de azi, femeia n-a depus vreo plangere. Ar avea vreun rost?