Balonul de incercare al lui Verheugen

Un summit linistit al ministrilor de externe din Uniunea Europeana a fost tulburat de un interviu al comisarului european pentru Extindere, Gunther Verheugen, publicat de un cotidian german, privind necesitatea unui referendum in Germania asupra largirii blocului continetal.

Iuresul declaratiilor si reactiilor care au urmat a fost de-a dreptul coplesitor. Dezmintiri, asigurari acordate statelor candidate, toate au ingropat” rapid propunerea lui Verheugen.

Acesta insusi a afirmat ca a fost vorba despre citarea sa gresita, el nedorind decat sa exprime oportunitatea unor referendumuri in Germania asupra subiectelor importante pentru tara. Intre paranteze fie spus, ieri social-democratii germani au anuntat ca doresc modificarea Constitutiei tocmai pentru a permite organizarea de referendumuri, interzise de actuala lege fundamentala.

Interviul acordat de comisarul european a suscitat emotie si consternare printre responsabilii europeni, care s-au straduit sa reduca impactul acestor declaratii. Presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, s-a declarat chiar hotarat sa faca in asa fel incat primele aderari sa aiba loc pana la sfarsitul mandatului Comisiei actuale, la sfarsitul anului 2004.

Totul pare insa a avea premisele unui balon de incercare, lansat de oficialul european pentru a putea observa reactiile la o astfel de propunere. ai intr-adevar, ce altceva ar putea fi, din moment ce procesul de extindere este in plina desfasurare, in conformitate cu regulile (stricte) impuse de Uniunea Europeana.

Este foarte interesant faptul ca totul a pornit de la Germania, considerata, alaturi de Franta, motorul extinderii europene catre Est si tara care este, in acest moment, puterea economica numarul unu pe continent.

In ciuda acestui fapt, entuziasmul germanilor de rand fata de extindere nu este prea mare, multi dintre ei temandu-se de concurenta venita din partea unei forte de munca ieftine, ce ar urma sa soseasca masiv din Est.

In situatia data, se contureaza concluzia ca Verheugen nu se putea gandi serios la un astfel de referendum, in conditiile in care sondajele de opinie arata ca doua treimi dintre nemti nu sunt deloc incantati de introducerea monedei unice europene.

Declaratia sa ascunde insa un adevar: guvernele occidentale vorbesc aproape continuu despre necesitatea extinderii si despre grabirea acestui proces, dar europeanul de rand nu este prea incantat de aceasta perspectiva.

De altfel, ultimul sondaj Eurobarometru indica faptul ca europenii nu considera ca extinderea este o necesitate decat intr-un procent destul de mic.

In plus, Occidentul se vede nevoit sa mai tempereze din elanul statelor candidate, care doresc aderarea cat mai rapida la UE si fac numeroase presiuni in acest sens.

In conditiile date, balonul de incercare lansat de Verheugen ar mai putea contine un mesaj important: acela ca ritmul extinderii ar putea scadea usor in urmatoarea perioada, pentru a permite “o mai larga dezbatere publica a subiectului”, dupa cum s-a exprimat un oficial german.

Luati de val, liderii vestici s-au trezit probabil confruntati cu nemultumirea multor cetateni, care doresc sa-si apere drepturile si privilegiile in fata unei posibile “invazii estice”.

Insusi Verheugen a apreciat ca partidele politice si intreaga societate trebuie in prezent sa se angajeze mai mult in “procesul de informare si dialog” referitor la extindere.

Cu alte cuvinte, politicienii occidentali par sa-si fi dat seama ca subiecte de talia extinderii UE nu numai ca merita, dar au neaparata nevoie de o dezbatere publica mai serioasa, altfel exista riscul unor consecinte neplacute la nivelul omului de rand, cel care, in fond, este cel mai afectat de deciziile luate la centru.