Versiunea completă
Business Internaţional

Banca națională a Ungariei: Băncile pot, dar nu vor să acorde credite

Banca centrală a Ungariei atenționează că băncile comerciale pot, dar nu sunt dispuse să crediteze economia, ceea ce ar putea duce la agravarea recesiunii din țară.

Ioana Nita · 6 noiembrie 2012 · 3 min de citit

Banca centrală a Ungariei atenționează că băncile comerciale pot, dar nu sunt dispuse să crediteze economia, ceea ce ar putea duce la agravarea recesiunii din țară. De aceea, în următoarea perioadă nu se va modifica, probabil, nimic în activitatea de creditare a băncilor din Ungaria, într-o perioadă în care economia riscă să se afunde în recesiune din cauza austerității cerute de UE și FMI și a crizei din zona euro, scrie Portfolio.hu.

Avertismentul vine în cel mai recent raport asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a Ungariei, care analizează riscurile interne și externe vizând buna funcționare a sistemului bancar.

Atât creditarea acordată gospodăriilor, cât și cea aferentă companiilor sunt pe un trend negativ, iar în ceea ce privește profitabilitatea sec­torului bancar, aceasta se va reduce ca ur­mare a deteriorării calității portofoliilor de cre­dite și a majorării poverii fiscale, notează ana­liștii băncii centrale. Răspunsul băncilor la po­vara fiscală mai mare este creșterea marjelor de dobândă, în principal la creditele ipotecare în valută, soluție care nu este sus­tenabilă pe termen lung. De asemenea, modul în care funcționează sistemul bancar are un impact prociclic asupra Produsului Intern Brut (PIB).

Băncile răspund taxelor mai mari cerând dobânzi mai mari

Un aspect important menționat în raport se referă la faptul că deși s-a observat îmbu­nătățirea capacității de absorbție a șocurilor, atât în termeni de lichiditate, cât și de solvabilitate, băncile sunt reticente în a credita, în special în cazul companiilor.

Referitor la solvabilitate, o îmbunătățire a avut loc și în ceea ce privește capitalul din sectorul financiar, cu toate că taxele asupra sistemului bancar și pierderile aferente creditelor au crescut. Acest lucru se datorează injecțiilor de capital ale băncilor-mamă.

Soluția băncilor privind reducerea profitabilității a fost creșterea marjelor de dobândă pentru portofoliile de credite exis­tente, ceea ce a însemnat creșterea dobânzilor pentru creditele acordate. Raportul averti­zează că acest trend ar putea duce la intrarea într-un cerc vicios – o povară mai mare a datoriilor va afecta capacitatea gospodăriilor și a altor actori din economie de a rambursa creditele la timp, ceea ce ar putea duce la rate și mai mari de dobândă.

Banca Ungariei a introdus noi indicatori în acest ultim raport asupra stabilității financiare, unul dintre acestea fiind Indicele Condițiilor Financiare care măsoară contribuția sectorului bancar la creșterea reală a PIB-ului. Acesta arată că recesiunea economică din Ungaria este exacerbată de un sistem financiar care nu funcționează bine, care practic nu creditează economia.

În perioada creditării puternice în valută, sectorul bancar a contribuit la PIB cu 1-2 puncte procentuale, iar în ultimele trimestre performanța băncilor a dus la reducerea PIB cu aproximaiv două puncte procentuale. Acesta este comportamentul prociclic afișat de bănci în ultima perioadă.

În plus, analiștii de la banca centrală a Ungariei au devenit mai pesimiști în estimări, susținând că este puțin probabil ca activitatea de creditare să își revină înainte de 2015.

Suprataxarea sistemului bancar din Ungaria

În 2010, guvernul premierului ungar Viktor Orban a impus o taxă suplimentară pe profitul băncilor, aceasta fiind o măsură anti-criză care trebuia să fie percepută pe o perioadă limitată, până la sfârșitul acestui an. Însă, guvernul a decis să mențină această taxă, anunțând că o va reduce cu 50% începând cu anul 2014.

Anul trecut, Banca Centrală Europeană le-a oferit băncilor eurpene fonduri practic nelimitate prin credite de urgență. Astfel, băncile au putut împrumuta oricât au vrut cu condiția să aducă garanții, însă acestea au preferat să-și îndestuleze capitalul cu acești bani, iar fondurile rămase să le “parcheze” înapoi la BCE în loc să alimenteze cu lichidități economiile.

Citește și