Bancherii au lei mulți și ieftini doar pentru finanțarea statului. Clienții privați plătesc „costul riscului“

Statul și-a consolidat de la începutul acestui an poziția de client favorit al sistemului bancar, un client atât de prețuit încât a obținut constant împrumuturi mai mari decât își programase, iar costurile au scăzut de la o licitație la alta.

De fapt, Ministerul Finanțelor a fost clientul favorit pe tot parcursul crizei, în detrimentul sectorului privat care a trebuit să se mulțumească mai mult cu declarații de bune intenții ale oficialităților. Însăși Banca Națională a intervenit în diferite ocazii – atât prin operațiuni tehnice (cum ar fi reducerea rezervelor minime obligatorii în valută), cât și prin discuții directe cu bancherii – pentru ca statul să poată obține mai departe banii de care avea nevoie și la costuri rezonabile. Intervențiile respective, conduse uneori de însuși guvernatorul Mugur Isărescu, au dat roade, iar Finanțele nu au rămas în pană de bani oricât de dură a fost recesiunea.

BNR nu avut însă nici pe departe rezultate comparabile în efortul de a convinge bancherii să dea mai multe credite în lei pentru clienții privați. În 2010 soldul creditelor în moneda națională a scăzut cu 3,4 mld. lei, în timp ce stocul de titluri de stat cumpărate de bănci a sărit cu 13,2 mld. lei. În 2011, volumul creditelor private în lei a revenit cu greu la 80,6 mld. lei – nivel similar celui din ianuarie 2011, în timp ce statul a înghițit încă 13,6 mld. lei prin emisiunile de titluri de stat.

Tot statul apare drept principal beneficiar al relaxării politicii monetare a BNR începută în ultima parte a lui 2011 și continuată apoi atât prin reduceri ale dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,5%, cât și prin injecții săptămânale de lichiditate prin operațiuni repo (lei contra titluri de stat).

“Banca centrală a dat o mână de ajutor Ministerului Finanțelor injectând aproape 30 de miliarde de lei (circa 7 mld. euro) de la începutul anului prin tranzacții repo”, arată într-un raport analiștii BCR, cea mai mare bancă de pe piață, comentând scăderea constantă a ran damentelor în paralel cu depășirea substanțială a sumelor programate la licitațiile de titluri de stat. Așadar banca centrală continuă să ajute direct statul să-și acopere nevoia de bani, în timp ce pentru clienții privați nu rămân decât mesajele transmise de guvernator în numeroasele apariții publice de la BNR.

Aceste mesaje nu se soldează din păcate decât cu replici cinice din partea bancherilor comerciali care nu ezită să spună că dobânzile la creditele în lei nu numai că nu scad, ba chiar cresc “pentru că așa sunt condițiile de piață”, respectiv costul cu atragerea de depozite și costul cu creditele neperformante, iar băncile au în definitiv o marjă de dobândă de care trebuie să aibă grijă.

“Creditarea a început 2012 cu stângul”, constată analiștii BCR, remarcând scăderea creditului privat în lei cu 1,2% în ianuarie față de decembrie.

De altfel, ianuarie 2012 ilustrează în mod dramatic apetitul băncilor de a finanța în lei sectorul privat, așa cum îndeamnă BNR prin scăderea dobânzii-cheie, prin înăsprirea condițiilor de creditare în valută și, nu în ultimul rând, prin mesaje verbale: creditul în moneda națională a scăzut cu 1 mld. lei, până la 80,6 mld. lei, în timp ce volumul titlurilor de stat aflate la bănci a urcat cu 5 mld. lei, până la 65,1 mld. lei.

În total, creditul guvernamental – care include pe lângă titlurile de stat și creditele acordate de bănci administrației centrale sau municipalităților, a ajuns în ianuarie la aproape 74 mld. lei, fiind mai mare cu aproape 18% decât în urmă cu un an. În acest ritm nu mai e mult și creditul pentru stat va ajunge să egaleze creditul privat în lei.

Guvernatorul Isărescu arată cu degetul la scăderea puternică a dobânzilor de pe piața monetară interbancară. Și într-adevăr, ratele ROBOR pentru scadențe de până la șase luni se situează sub dobânda-cheie de 5,5% pe an. Dar cu ce folos dacă stocul de credite în moneda națională scade? Cu folos pentru Ministerul Finanțelor, dar nu și pentru clientela privată a bancherilor, acuzată că nu vrea să ia credite în lei la dobânzile actuale.

Sectorului privat nu-i rămâne decât să aștepte efectul indirect al eforturilor BNR de a sprijini finanțarea statului și anume ca Ministerul Finanțelor să facă plăți, să reducă mai departe arieratele care ar fi trebuit să ajungă mai demult la zero și să dea bani pentru proiectele de investiții, iar toți acești bani să ajungă în final în economia reală. Finanțele au raportat pentru ianuarie 2012 cheltuieli pentru investiții de 2,5 mld. lei, în creștere de 2,5 ori față de ianuarie 2011, însă atât timp cât canalul creditului privat nu funcționează multe firme nu mai pot aștepta ca statul să-și achite facturile, iar recesiunea pândește din nou.