Bancherii ii indeamna pe exportatori sa-si acopere riscul valutar

Exportatorii vor avea o avea o problema pentru ca nu utilizeaza instrumente de acoperire a riscului valutar, afirma Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
“In tari precum Polonia sau Slovacia valoarea contractelor forward pe valute sunt duble fata de cele la spot (la vedere), in timp ce la noi ponderea este de doar 10%”, a declarat Anghel. El spune ca este posibil sa vedem corectii de curs valutar, insa, cel putin deocamdata, volatilitatea leului este limitata comparativ cu celelalte monede din regiune.
“Daca ne uitam la miscarile de curs pe parcursul unei zile, vedem ca in ultimii 3 ani leul a fost mai stabil decat zlotul si forintul”, a declarat Anghel.
El crede ca, in continuare, volatilitatea leului va fi data de contextul regional.
“Putem avea efecte de contagiune la nivel regional”, spune si Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.
Ionut Dumitru, analistul-sef al Raiffeisen Bank, crede ca in contextul actual o prognoza de curs nu poate fi validata de realitate decat din intamplare.
“Cine spune ca are un forecast bun, se insala. Exista risc de depreciere, dar este posibila si continuarea aprecierii”, a declarat Dumitru. El considera ca deficitul extern nu trebuie privit ca “sperietoare”, insa trebuie sa ne asteptam si la repatrieri de profituri din partea companiilor care au investit in Romania, ceea ce se va reflecta tot in deficit, cu eventuale implicatii asupra cursului de schimb al leului.
Dumitru a dat exemplul Cehiei, care desi inregistreaza excedent comercial, are deficit de cont curent din cauza deficitului de venituri. In Romania, principala sursa a deficitului de cont curent este dezechilibrul balantei comerciale. Si Isarescu a remarcat ca pe masura ce investitiile produc profituri, o parte sunt repatriate si apar in deficitul extern. Numai ca tot acolo sunt inregistrate si profiturile reinvestite, conform metodologiei FMI adoptate si de Romania in urma cu un an.
Sergiu Oprescu, presedintele executiv al Alpha Bank Romania, considera ca “in loc sa ne speriem de capitalul volatil, mai bine sa le oferim investitorilor instrumente”.
Din acest an, Ministerul Finantelor a reluat emisiunile de titluri de stat, atat cu maturitati pe termen scurt, cat si pe termen lung, mergand spre 7 si 10 ani.
El afirma ca, in general, iesirile bruste de capital sunt puternic penalizate de mecanismele de reglaj ale pietei. Oprescu a invocat experienta retragerii-soc a capitalurilor straine de pe bursa din 1997, cand din investitii de circa un miliard de euro, ar fi iesit efectiv doar in jur de 100 milioane de euro.
“Nu trebuie sa ne speriem de sumele nominale raportate ca intrari de capital. Piata are mecanisme de reglare.”
Nici Mihai Bogza, presedintele Bancpost, nu crede ca ar exista un pericol iminent pentru leu atat timp cat capitalul speculativ intrat ar reprezenta doar circa 10% din rezerva valutara a BNR, care acopera in acelasi timp circa 6 luni de importuri. El spune insa ca ramane de discutat in privinta efectului aprecierii leului asupra competitivitatii externe a firmelor romanesti.
Sergiu Oprescu sustine ca Romania este departe si de o criza pe piata imobiliara, considerand ca “nu suntem la acelasi nivel de adancime per ansamblul pietei”, existand diferente semnificative de pret intre diferite zone care pot absorbi eventuale socuri. Ionut Dumitru afirma ca un “risc major” in urmatorii ani vine din zona politicii fiscale, din cauza veniturilor bugetare “foarte mici”, de 30% din PIB, fata de o medie de 45% la nivelul UE, ceea ce ar putea reclama la un moment dat majorari de impozite.