Bancherii mai vad destul loc pentru cresterea creditului

Creditarea mai are inca destul loc sa creasca anul acesta, chiar daca BNR va apela la toate instrumentele de care dispune pentru a restrange consumul, dupa cum a anuntat in mai multe randuri.

Chiar prim-viceguvernatorul bancii centrale, Florin Georgescu, spune ca anul acesta creditul pentru populatie va inregistra o expansiune in termeni reali, insa cel mult la fel de mare precum cea din 2005. Anul trecut soldul imprumuturilor care au mers catre populatie a crescut cu 86%, pe componenta in lei si cu 73% pe componenta in valuta (dinamica este calculata pentru solduri in echivalent lei).

In aceste conditii, gradul de intermediere financiara (ponderea pe care creditul neguvernamental o reprezinta in produsul intern brut-PIB) ar putea sa urce la 24% pana la sfarsitul anului, fata de 22% in decembrie trecut. Oficialii bancii centrale au sustinut in mai multe randuri ca masurile adoptate in ultimii ani nu vizeaza decat o temperare a ritmului de crestere a creditarii, in conditiile in care gradul de intermediere financiara este mult mai redus pe piata locala, chiar prin comparatie cu celelalte economii din regiune. De altfel, viceguvernatorul Eugen Dijmarescu aprecia recent ca incepand de anul acesta am putea sa vedem o orientare mai mare a creditului spre investitii, ceea ce ar fi imbucurator.

Bancherii se asteapta de asemenea la continuarea cresterii creditului, insa sunt mai retinuti in a face estimari, in conditiile in care cei mai multi au planificat investitii importante pentru extindere. Vicepresedintele BCR, Dan Bunea, anticipeaza o crestere a creditului in lei cu 35% anul acesta, ceva mai rapida decat cea a creditului in valuta, de 20%, pe fondul unei politici monetare mai stranse.

Un studiu realizat la sfarsitul anului trecut de Institutul Bancar Roman printre managerii bancilor locale arata ca cei mai multi dintre ei mizeaza si in 2006 pe cresterea retailului. De altfel, daca ar fi insumate cotele pe care si-au propus sa le atinga, ar rezulta o piata de trei ori mai mare.

“Ca urmare a restrictiilor introduse in ultima perioada si posibile alte restrictii in viitor, creditul acordat populatiei este posibil sa incetineasca pe termen scurt, dar pe termen mediu cred ca el va creste in continuare accelerat, datorita procesului de convergenta la UE, care alimenteaza asteptarile de crestere a salariilor”, considera Ionut Dumitru, head of research in Raiffeisen Bank. El apreciaza ca imprumuturile acordate populatiei vor ramane cea mai dinamica parte a creditului neguvernamental.

“Tinand cont ca gradul de indatorare a persoanelor fizice este in momentul actual usor peste 15% din venitul disponibil, cred ca potentialul de crestere al creditului acordat populatiei este foarte evident”, subliniaza Dumitru. In Romania, creditul acordat populatiei a ajuns anul trecut sa reprezinte aproape 8% din produsul intern brut (PIB), in timp ce in statele din zona euro ponderea sa depaseste 50%.

De altfel, inceputul de an a aratat o cerere robusta pentru credite din partea populatiei, cel putin la bancile mai mici. Volksbank a acordat credite pentru clientii individuali de 20 mil. euro numai in februarie, adica dublu comparativ cu media lunara din 2005.

OTP Bank, un alt jucator cu ambitii pe piata de retail, a acordat de la inceputul anului credite de 18,5 milioane de euro. Credite noi de aproximativ 20 de milioane de euro avea in analiza si ProCredit Bank, ceea ce l-a determinat pe seful bancii sa spuna ca inceputul lui 2006 rupe traditia, primele luni nemaifiind cu activitate slaba.

Ionut Dumitru spune ca in cazul companiilor lucrurile sunt diferite, acestea finantandu-se in special din credite externe sau comerciale si arierate.

“Doar usor peste 5% din total datorii sunt credite bancare interne. Corporatiile au devenit chiar, in 2005, creditor net fata de sistemul bancar”, subliniaza el. Dumitru considera ca tendinta de diminuare a ponderii creditului catre corporatii in total credite neguvernamentale in favoarea creditului catre populatie va continua si in perioada urmatoare, iar cele doua componente vor tinde sa se echilibreze. BNR asteapta insa ca anul acesta imprumuturile sa mearga mai mult in investitii – catre firme, decat catre populatie, unde alimenteaza consumul. Cresterea dobazilor la lei si indirect (prin rata rezervelor minime obligatorii) la valuta loveste insa in ambele categorii de clienti. Masurile administrative introduse anul trecut de banca centrala pentru a limita cresterea creditului acordat populatiei (limitarea ponderii pe care rata o poate reprezenta in venitul unui client individual) nu au generat insa efecte vizibile. Singurele masuri administrative care au generat un efect rapid si vizibil au fost cele privind creditarea in valuta, introduse in toamna trecuta. Pe de alta parte, costurile creditelor in valuta ar putea sa creasca, odata cu majorarile de dobanzi la euro si dolar pe pietele internationale, la care se vor adauga si ultimele majorari ale ratei rezervelor minime obligatorii, impuse de BNR.

Analistii spun ca, cel putin pe segmentul creditului pentru populatie, dobanda nu joaca insa un rol semnificativ. Respectiv, cererea de finantare este inelastica la pret, evolutiile spectaculoase din 2003 si 2004 – cand dobanzile erau mult mai mari – demonstrand acest lucru.

Pe de alta parte, scaderea dramatica a dobanzilor la lei de anul trecut a permis trecerea cu relativa usurinta peste socul introducerii normelor restrictive privind finantarile in valuta: concurenta s-a mutat de pe euro pe leu, iar creditul in moneda locala a explodat in ultimele luni.

Potrivit datelor BNR, creditul in lei a ajuns in ianuarie la o crestere anuala de aproape 60%, adica la fel de repede cum crestea valuta in primavara trecuta. Pentru anul acesta, BNR a anuntat o intarire a cadrului de politica monetara. Mesajul a fost interpretat de bancheri in mod diferit, asteptarile mergand de la mentinerea actualei rate de dobanda de interventie (la 8,5%, nivel setat la inceputul lui februarie), pana la majorarea acesteia spre 10% pe an. Asteptarile converg insa spre mentinerea nivelului dobanzilor active la lei, in paralel cu cresterea usoara a celor pasive, in conditiile in care bancile vor prefera sa sacrifice din marje pentru a face volume.

Chiar si in acest context bancile continua cursa scaderii dobanzii, pretul coborand pana la 6,9% pe an, la creditele ipotecare in lei. De cele mai multe ori, scaderile sunt insa numai promotionale, dobanzile fiind fixe pe anumite termene (in general de un an).

Pe de alta parte, ieftinirea creditelor si extinderea rambursarii pe termene mai lungi fac ca limitele de expunere fata de un client sa creasca.

Luand in calcul si cresterea veniturilor clientilor, care influenteaza direct capacitatea de indatorare, bancile au acum un bazin tot mai larg de clienti.

De altfel, bancherii care prefera sa ieftineasca creditele, sacrificand si din marjele de castig, isi bazeaza calculele tocmai pe marirea volumului afacerilor, care ar trebui sa compenseze aceste miscari.

Anul acesta ar trebui sa aduca o premiera pe piata locala: extinderea creditarii in mediul rural, care reintra pe radarul bancherilor. Dintre jucatorii de top, BRD-SocGen si Raiffeisen Bank promit ca anul acesta vor accesa si zonele rurale. Pe de alta parte, conducerea CEC se orienteaza de asemenea pe aceste zone, unde pastreaza avantajul semnificativ al prezentei. Definitiile sunt insa destul de largi, bancherii intelegand prin zone rurale chiar si orase cu mai putin de 50.000 de locuitori. Si bancile mai mici, cum ar fi ProCredit, sunt insa atrase de aceasta nisa, al carei potential important este neexploatat in prezent.