Bancherii nu se asteapta la o scadere rapida a dobanzilor la lei

Ratele dobanzilor practicate de banci vor scadea intr-un ritm moderat, intrucat Banca Nationala a Romaniei va incetini ritmul de reducere a dobanzii de interventie. La aceasta se aduaga si inertia sistemului in preluarea acestor modificari, sustin bancherii.

“Scaderea in cascada, in timp, a dobanzii de interventie nu va duce automat la scaderea dobanzilor pe piata. Exista o provocare, pana la ce nivel vor putea bancile sa scada dobanda”, a declarat Nicolae Danila, presedintele executiv al Bancii Comerciale Romane, cea mai mare institutie de credit din sistem.

Inertia bancilor in coborarea dobanzilor s-a vazut si in acesta vara. A fost nevoie ca dobanda de interventie a bancii centrale sa acumuleze o scadere de doua puncte procentuale inainte ca bancile comerciale sa-si modifice dobanzile la creditele in lei. De altfel, dobanda medie la creditele noi in lei acordate populatiei a fost in septembrie de 28,6% pe an, 1,5 puncte procentuale mai mica decat cea din mai. Bancile sI-au majorat in acest rastimp marjele de dobanda, pentru ca profitabilitatea sa nu le fie afectata de aceste modificari. In luna septembrie, diferenta dintre dobanda activa sI cea pasiva la lei a aurcat la 14,7%, cu zece puncte de baza peste luna precedenta.

O viteza mai mica de reducere a dobanzilor este anticipata si de fostul ministru de Finante, Daniel Daianu. Analistul economic sustine ca derapajul inflationist, anticipat pentru prima parte a anului viitor, va obliga banca centrala sa tina nivelul dobanzii la un nivel constant pentru o perioada de timp mai lunga.

Desi intrarile favorizate de liberalizarea contului de capital, prevazuta pentru inceputul anului viitor, vor crea o presiune in sensul scaderii dobanzilor, la care va participa si aprecierea monedei nationale, banca centrala va trebui sa manifeste, in opinia lui Daianu, mai multa prudenta in reducerea ratei dobanzii de interventie.

Astfel, analistul economic apreciaza ca singurul factor cert de continuare a trendului descendent al dobanzilor este mentinerea liniei de restructurare a economiei.

“Restructurarea economiei este cu siguranta cel mai potent factor de reducere a dobanzii, si nu politicile monetare. Daca politica bugetara nu va fi in continuare stricta, va afecta politica monetara”, a explicat Daianu.

In acelasi timp, directorul general adjunct al ING, Misu Negritoiu, considera ca, in urma liberalizarii contului de capital, rata dobanzii de echilibru pe termen lung va scadea.

Oficialul ING a aratat ca, empiric, au fost inregistrate pe termen scurt intrari de capital peste nivelul pe termen lung, in timp ce cursul de schimb real postliberalizare va fi sub nivelul de echilibru pe termen lung. Ca rezultat, el anticipeaza unele oscilatii ale dobanzii reale dupa momentul liberalizarii. “Cel mai probabil, rata reala a dobanzii va scadea initial si apoi va creste usor. Deci, la un moment dat, putem fi martorii unei cresteri a ratei reale a dobanzii, simultan cu aprecierea in termeni reali a monedei nationale”, a mai spus Negritoiu.

O alta problema anallizata de bancheri a fost cea a nivelului fluxurilor de valuta care vor intra in Romania imediat dupa liberalizarea contului de capital.

Bancherii au estimari diferite pentru volumul capitalurilor speculative care au intrat in tara pana in prezent, atrase de diferentialul mare de dobanda. Pronozele pentru perioada ulterioara liberalizarii contului de capital prevad insa cel putin dublarea acestor intrari. Cifrele privind fluxurile cu potential de volatilitate ridicat pentru 2004 variaza intre 1 si 3 miliarde de euro.

Bancherii nu se arata insa ingrijorati de perspectiva iesirii unor fonduri masive din Romania.

Pentru anul viitor, Negritoiu prevede o reducere a dobanzilor pana la un nivel mediu de 15% – 16% pe an. In acelasi timp, directorul ING considera necesara o diversificare a instrumentelor de plasament in lei, pentru sterilizarea capitalului atras in urma liberalizarii.

BCR se uita urat la bancile care vin cu bani de acasa

Finantarile in valuta sunt preferate atat de marile firme, cat si de autoritatile din Romania, iar bancile straine beneficiaza in acest sens de linii de credit mai ieftine de la companiile-mama, spune Danila.

El a criticat faptul ca institutiile de credit romanesti au beneficii limitate de pe urma garantiilor de stat, care sunt acordate in principal firmelor care doresc sa contracteze creditele externe. Ministerul Finantelor incurajeaza celelate ministere, regiile autonome si marile companii nationale sa contracteze credite externe in valuta prin acordarea de garantii de stat, a afirmat presedintele BCR. “Ne putem astepta la o modificare a acestei politici in favoarea creditelor in lei”, s-a intrebat Danila.

El mai considera ca mediul concurential din sistemul bancar este afectat de comportamentul unor jucatori, care practica preturi de dumping (dobanzi mult sub media pietei), cu scopul exclusiv de a castiga cota de piata.

Danila a mai precizat ca a atrage resurse de la populatie si firme romanesti inseamna sa platesti o dobanda “corecta” pentru depozitele in lei.

Astfel, Danila a aratat ca resursele externe atrase au avut, in primele noua luni, cea mai mare dinamica din piata. Astfel, pasivele externe au urcat cu 58,2%, imprumuturile pe termen mediu si lung din strainatate cu 82,7%, in timp ce totalul resurselor atrase a o crestere de 25,9%.

In opinia presedintelui BCR, flexibilitatea mai mare a cursului valutar va creste si riscul creditului in valuta. Danila si-a argumentat declaratiile invocand discrepanta dintre evolutia creditului neguvernamental, cu un spor de 21,9%, fata de o crestere cu 97,7% a creditului retail in valuta.

Steven Van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank considera insa ca sistemul bancar romanesc are, in primul rand, o problema de costuri, care se regaseste nu atat la pretul resurselor, cat la nivel operational si administrativ. “Cred ca este foarte important sa devenim mult mai eficienti in costul bancar. Exista perceptia ca retelele teritoriale ale bancilor romanesti sunt similare celor din tarile vestice. Va dau un singur exemplu. Ati vazut in bancile din Elvetia sucursale cu paznici?”, a spus Van Groningen.

Presedintele Raiffeisen sustine ca o competitie intre banci nu este suficienta pentru a scadea costul finantarii. Van Groningen apreciaza ca politica de crestere a cotei de piata permite scaderea ponderii costurilor fixe, care se evidentiaza ulterior in costul final.

El a subliniat de asemenea si costul ridicat al finantarilor externe pentru Romania si a ridicat problema evolutiei sistemului bancar romanesc dupa momentul aderarii la Uniunea Europeana. liviu.chiru@zf.ro