Bancherii s-au fript cu adeverinte de salariu false la Bistrita-Nasaud

Pe listele de licitatii pentru vanzarea de bunuri executate ale unor banci, proprietatile din Bistrita-Nasaud apar cu o frecventa mare, iar bancherii spun acum ca in judet industria de falsificare a adeverintelor de salariu a fost foarte dezvoltata.

Spre exemplu, la CEC Bank, mai bine de jumatate din cele 37 de licitatii publicate pe site-ul bancii sunt pentru vanzarea unor bunuri din Bistrita-Nasaud.

Radu Ghetea, presedintele CEC Bank, spune ca firmele au dat cu mare larghete adeverinte de salariu, dar si exigenta bancherilor din Bistrita-Nasaud in verificarea clientilor a lasat de dorit.

“Noi am schimbat conducerea din Bistrita-Nasaud”, explica Ghetea. Din postura de presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor, Ghetea spune ca a primit semnale similare privind fenomenul din acest judet si de la alte banci.

La BCR, cea mai mare banca locala, sunt publicate nu mai putin de 234 de anunturi pentru valorificarea de bunuri aflate in curs de executare din acest judet. Oficialii bancii nu au comentat aceste date.

La nivel agregat, datele BNR indica de asemenea o calitate slaba a portofoliilor de credite din Bistrita-Nasaud. Judetul inregistreaza cea mai mare rata a restantelor, cu 8,8%, fata de o medie nationala de 4,6%. Urmatorul judet, ca pondere a restantelor in totalul creditelor, este Arges, cu 6,6%.

Cele mai mari probleme au aparut la creditele in lei – in general acestea au fost finantari pentru consum, de mica valoare si acordate mai usor de banci – unde ponderea restantelor este de aproape 13%.

“In Bistrita-Nasaud am simtit o reticenta mai mare la a da banii inapoi si am facut multe actiuni care ne-au costat”, spune Gabriel Cretu, director de vanzari la OTP Bank, un jucator de talie medie.

Banca are in prezent un singur bun scos la licitatie din acest judet. Cretu spune ca ponderea restantelor este si la OTP mai mare in Bistrita-Nasaud comparativ, spre exemplu, cu zona Ardealului, insa nu ajunge la niveluri ingrijoratoare.

Gheorghe Catana, coordonatorul centrului zonal al Institutului Bancar Roman (IBR) din Bistrita-Nasaud, spunea recent ca problemele au fost amplificate de dependenta de cateva ramuri industriale, cum sunt prelucrarea lemnului sau industria textila, care au fost puternic lovite de criza. In aceste conditii, si somajul a urcat puternic, iar oamenii nu au mai avut bani pentru plata ratelor.