Bancherii spun ca au bani de credite, dar consumul ramane slab in lipsa finantarii

Totusi, analistii italieni sunt optimisti si considera ca bancile – majoritatea controlate de grupuri internationale – isi pastreaza capacitatea de a oferi credite si nu vor fi o frana pentru reluarea cresterii economice in regiune. Pe de alta parte, italienii noteaza ca in cazul majoritatii economiilor analizate se observa o iesire din criza «cu doua viteze»: in timp ce exporturile isi revin relativ rapid, cererea interna ramane foarte slaba.

“Vulnerabilitatile sectoarelor bancare din Europa Centrala si de Est au avut un rol important pe parcursul crizei. La un an dupa soc, toate au supravietuit, nu neatinse, dar functionale”, spune Marco Annunziata, economistul-sef al grupului UniCredit.

Cererea interna nu poate proveni insa decat din cresterea salariilor, din consumul economiilor sau din creditare. Daca in anii de boom veniturile urcau rapid iar bancile pompau credite, in 2009 situatia s-a inversat. Salariile au inghetat, multi oameni si-au pierdut locurile de munca, iar bancile au oprit robinetul creditelor. Economistii au temeri mari privind revenirea consumului anul acesta, in conditiile in care somajul este asteptat sa creasca in continuare. Pe de alta parte, populatia este deja indatorata, ratele lunare la credite ajungand sa manance mai bine de o cincime din venitul disponibil. In aceste conditii, putini sunt cei care mai au curajul acum sa ia un credit, iar dobanzile inca mari la credite nu ajuta. Abia in ultima luna s-au vazut pe plan local primele semne ale schimbarii atitudinii bancherilor, care incep sa caute clienti. Scaderea soldului creditelor acordate inseamna pentru banci diminuarea bazei de venituri, intr-un moment in care profitabilitatea este oricum sub presiune.

Desi bancile din regiune, inclusiv cele din Romania, nu aveau in bilanturi active toxice – fiind concentrate pe activitatile traditionale de vanzare de credite, care inca aduc castiguri substantiale – criza le-a prins cu o serie de vulnerabilitati. Principalele probleme au fost determinate de dependenta ridicata de finantarea externa, in conditiile in care creditele acordate depaseau cu mult viteza de crestere a depozitelor. Pe plan local, creditele acordate clientelei depaseau cu aproape 25% depozitele atrase de banci, potrivit datelor BNR. Acestea nu includeau si creditele inregistrate direct in bilanturile altor entitati ale grupurilor din strainatate sau transferate dupa acordare. Raportul s-a corectat rapid pe perioaca crizei, coborand la 112% in decembrie 2009, in conditiile in care bancile au intrat intr-o lupta puternica pentru atragerea de fonduri de la clienti, dar au si continuat sa exporte parti din creditele din bilant.

O alta problema care a afectat bancile din regiune a fost ponderea mare a creditelor in valuta. Ponderea mare a creditului in valuta pe plan local – care reprezinta in prezent aproape 60% din totalul creditului privat – a fost unul dintre factorii care au influentat si deciziile BNR, care s-a opus in 2008 si 2009 unei deprecieri brutale a cursului, a explicat recent guvernatorul Mugur Isarescu. Analistii UniCredit noteaza ca dintre cele 12 sisteme bancare din regiune analizate, doar in tarile baltice, in Ucraina si in Kazahstan s-au inregistrat pierderi. In rest, sistemele bancare au reusit sa obtina un profit inainte de impozitare, in ciuda presiunii cu cheltuielile pentru provizioane.

Cel mai mare castig l-au acumulat bancile turce, cu circa 12 miliarde de euro, insa niciun alt sistem nu a reusit sa sara de pragul de 5 miliarde de euro. Pe plan local, BNR a calculat pentru anul trecut un castig net de 182 mil. euro la nivelul pietei bancare. Din cele 42 de banci, doar 22 au avut insa un rezultat pozitiv, in timp ce restul au lucrat pe pierdere.

“Creditele neperformante raman extrem de mari in Ucraina, Kazahstan si Rusia. In celelalte state, creditele neperformante s-au dublat sau chiar triplat in 2009, dar au ramas sub control, cu ponderi intre 5% si 10%”, mai spune Annunziata.

“Dintre cele sapte mari grupuri financiare care opereaza in regiunea Europei Centrale si de Est, care controleaza aproximativ o treime din active, doar unul a incheiat anul 2009 pe minus. Astfel, aceste grupuri, desi au facut provizioane de 25 de miliarde de euro anul trecut, sunt in pozitia de a reincepe activitatea de creditare in regiune. Sectoarele bancare nu ar trebui sa fie o frana pentru revenirea economiilor din regiune in anii urmatori”, concluzioneaza Annunziata.

Totusi, anul trecut bancile au franat puternic creditarea. In Romania, creditul privat inregistra in ianuarie o scadere cu 0,3% fata de ianuarie 2009, in termeni nominali. Excluzand impactul deprecierii cursului, care a umflat soldul creditelor in valuta in echivalent lei si al inflatiei, scaderea ar fi insa mai mare. Romania se afla astfel la mijlocul regiunii. In Ungaria, unde statul s-a implicat cu bani pentru sustinerea sistemului bancar, soldul creditelor a scazut cu 10%, iar in Ucraina cu circa 9%. La polul opus se situeaza Polonia, singura tara din Uniunea Europeana care a evitat anul trecut recesiunea economica, iar soldul creditelor a urcat cu peste 5%.