Bancile au ridicat putin dobanzile la lei

Dobanzile platite de banci pentru depozitele in lei au ajuns din nou la nivelul de la inceputul anului, 14-15% pe an pentru scadenta o luna de exemplu, dupa ce incepand de saptamana trecuta marea majoritate a bancilor au operat majorari ale dobanzilor pasive.
Dupa cresterea dobanzilor la depozitele bancare in lei anuntata de Banca Comerciala Romana incepand cu prima zi din aceasta luna,incepand de saptamana trecuta si alte banci si-au regandit politicile de dobanda in sensul remunerii in plus a depozitelor bancare. Cateva exemple? Raiffeisen Bank, Banca Tiriac, Banca Transilvania, Alpha Bank, Banca Romaneasca, Banca Daewoo sau Carpatica.
Cresterea dobanzilor la lei urmeaza foarte indeaproape decizia bancii centrale de a majora incepand cu octombrie, din nou, cu un punct procentual dobanda de interventie pe piata monetara, pana la 20,25%.
Prin masura luata, banca centrala a tintit de fapt, cel putin la prima vedere, doua probleme destul de stringente: scumpirea finantarilor in incercarea de a tempera expansiunea creditului neguvernamental, dar si stimularea economisirii prin inducerea in randul bancilor a unei politici de majorare a dobanzilor bancare. Cu ultima dintre cele doua banca centrala chiar se poate lauda, tinand cont de noile majorari operate de banci.Scaderea mult prea rapida a dobanzilor platite de banci pentru depozitele bancare, dar si relaxarea conditiilor de creditare a facut ca incepand din prima parte a anului sa vedem o reducere peste asteptari a gradului de economisire in sistemul bancar. Mentinerea economiilor in banci pentru dobanzi care daca abia acopereau inflatia nu a mai fost atat de tentata, mai ales ca sumele respective puteau fi folosite foarte usor drept avans pentru obtinerea unui credit. Tocmai pe aceasta schema, dar in sens invers, mizeaza acum banca centrala. Cresterea dobanzilor la depozitele bancare, adica a castigului obtinut in urma unui plasament bancar, concomitent cu o scumpire a finantarilor ar putea tempera intr-o oarecare masura avantul luat de creditul neguvernamental. Mai mult, grija BNR pentru mentinerea dobanzilor la depozitele bancare la nivele real pozitive (castigul lunar adus de un depozit bancar sa fie net superior inflatiei din luna respectiva) a inceput sa fie fost din nou alimentata de luna trecuta.Daca tinem cont ca in septembrie dobanzile platite de banci la depozitele pe o luna au oscilat intre 13-15%, adica castigul lunar a fost de maxim 1,25%, si inflatia lunara a fost de 2,1%, putem spune deja ca dobanzile bancare au fost, cel putin punctual, real negative.  O situatie similara aproape ca s-a atins si in perioada martie-aprilie, cand pe fondul reducerii mult prea rapide a dobanzilor bancare, pana chiar spre limita de real negativ, economisirea la nivelul intregului sistem a avut de suferit. Dobanzile remunerate la economiile in lei pastrate in banci au scazut in martie-aprilie pana spre 10-11%, cel mai mic nivel din ultimii 13 ani.Este posibil ca majorarea dobanzilor la depozitele bancare sa nu se opreasca aici, in acest final de an, daca tinem cont ca sunt toate sansele ca inflatia sa-si contiune trendul ascendent. Mai mult, banca centrala a dat in ultimul an destule semne ca nu-i convine un grad scazut de economisire in banci si este pegatita pentru a stopa acest fenomen.
oana.nuta@zf.ro