Bancile aveau de recuperat de la clienti 1,7 mld. euro la sfarsitul lui octombrie
Firmele si populatia aveau de platit catre banci, in octombrie, rate restante de 7,2 mld. lei (1,7 mld. euro), de aproape trei ori mai mult decat in aceeasi luna din 2008, pe fondul cresterii numarului somerilor si al firmelor intrate in faliment si al scaderii veniturilor disponibile.
Firmele si populatia aveau de platit catre banci, in octombrie, rate restante de 7,2 mld. lei (1,7 mld. euro), de aproape trei ori mai mult decat in aceeasi luna din 2008, pe fondul cresterii numarului somerilor si al firmelor intrate in faliment si al scaderii veniturilor disponibile.
Comparativ cu luna septembrie soldul restantelor a crescut cu circa 700 milioane de lei, indica datele BNR.
Analistii spun insa ca ritmul de crestere a restantelor da semne de aplatizare chiar daca avansul acestora nu se va opri pana la jumatatea anului viitor. “Fluctuatii vor mai exista, dar tendinta este de aplatizare. Ritmul de crestere a somajului s-a diminuat deja si ar trebui sa vedem o tendinta similara si in cazul restantelor in perioada urmatoare”, noteaza Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.
Cele mai mari restante se inregistrau la creditele in moneda nationala, depasind 4 mld. lei, adica 5% din totalul imprumuturilor acordate pe acest segment. In schimb, restantele la valuta au avut cea mai rapida ascensiune, in ultimul an urcand de 3,8 ori. Restantele in valuta au accelerat mai ales in ultimele luni din 2008 si in prima parte a acestui an, pe fondul deprecierii accentuate a leului.
Per total, rata restantelor raportat la soldul total al creditelor a urcat in octombrie pana la 3,55%, comparativ cu 3,25% in septembrie si 1,28% in aceeasi luna a anului trecut.
In unele judete insa restantele au crescut de patru ori intr-un singur an, ponderea acestora in total imprumuturi ajungand pana la 7,44% in Bistrita-Nasaud, de exemplu. In alte cateva judete, restantele depasesc cinci procente.
La polul opus se afla Gorj, Tulcea sau Dambovita, unde ponderea creditelor restante in total imprumuturi se situeaza in intervalul 2-2,5%. In Bucuresti, ponderea restantelor este de 3,1%. “Factorii care genereaza acest decalaj intre judete sunt cei standard, in principal somajul. In Bucuresti, de exemplu, avem un somaj foarte mic, ceea ce face ca restantele sa fie sub medie”, spune Chidesciuc. Rata somajului in Capitala era de 2,1% in octombrie, comparativ cu o medie de 7,1% la nivel national.
In ultimii ani, romanii au preferat sa se imprumute mai mult in valuta in conditiile in care diferentialul de dobanda dintre creditele in lei si cele in alte monede s-a mentinut constant la un nivel ridicat.
Astfel, la sfarsitul lunii octombrie creditele in valuta insumau 122,5 mld. lei, reprezentand peste 60% din totalul imprumuturilor acordate de banci.
-
De ce Pilonul II e mai bun decât pensia de stat, care este riscul unui portofoliu concentrat pe România și ce putem învăța de la fondul Norvegiei? Urmăriți ZF Generația Pilon II marți, 17 noiembrie, de la ora 11:00 cu Adrian Codirlașu, lector la ASE și președintele CFA RomâniaZF Generația Pilon II · 16 noiembrie 2026
-
ZF DESCHIDEREA DE ASTĂZI. Cum va merge bursa. Urmăriți marți, 17 noiembrie 2026, ora 09.30 o discuție cu Valentin Miron, cofondator VMB PartnersBurse - Fonduri mutuale · 16 noiembrie 2026
-
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată a României în cadrul PNRR, de 2,67 mld.euro. Comisia va comunica ce jaloane nu au fost îndeplinite satisfăcător și poate decide să reducă finanțarea dacă țintele nu sunt atinse ulterior de RomâniaZF 24 · 16 noiembrie 2026