Bancile incep sa planga dupa clienti

Treptat bancile continua sa creasca firav – in medie cu un punct procentual – dobanzile la depozitele in lei pe care le constituie clientii sai – persoane fizice si juridice.

Dupa ce acum cateva saptamani marile banci de retail – BRD-SocGen, Raiffeisen Bank sau Banca Transilvania- isi regandeau politicile de dobanzi, acum si alte banci au inceput sa plateasca mai mult pentru economiile aduse in banci. Exemple: ABN Amro Bank care plateste mai mult la depozitele clientilor persoane juridice – de fapt banca nu are expunere pe piata de retail, Piraeus Bank sau HVB Bank.

Direct sau indirect – ascunzandu-se in spatele a diverse politici de marketing – bancile au decis sa accepte ca s-au cam grabit, acum doua-trei luni, sa reduca dobanzile la depozitele in lei. De atunci fie le-au plecat clientii, fie acestia si-au luat leii si s-au orientat spre valuta, fie nu au mai venit altii noi.

Intre o dobanda lunara real negativa la lei (care nu mai acoperea nici inflatia) si un castig de 2-3% adus de deprecierea euro intr-o luna ca aprilie sau mai de exemplu a fost evidenta orientarea spre a doua varianta de economisire.

In acest context, a inceput sa devina apasatoare pentru bancheri si problema cresterii creditarii in lei cu un ritm mult mai mare decat economisirea in moneda nationala.

Dobanzile platite pentru depozitele pe o luna variaza acum de exemplu intre 10,5% si 13% pe an.

Scaderea mult prea brusca a dobanzilor – chiar pana la niveluri real negative – a fost considera si de banca centrala nesanatoasa si nesustenabila, oficialii BNR atragand de mai multe ori atentia asupra acestei situatii. Economisirea interna este considerata inca o sursa viabila pentru cresterea economica.