Băncile încing lupta pentru economiile în euro ale clienților

Bancherii se bat mai aprig ca oricând pentru a atrage resurse în euro de la clienți, iar dobânzile mai mari de 4% pe an nu mai sunt o excepție, în contextul în care băncile sunt forțate să găsească alternative pentru a compensa pierderea sprijinului băncilor-mamă.

Cea mai mare dobândă la depozitele în euro este plătită de portughezii de la Millennium Bank, dar oferta se adresează numai clienților cu venituri peste medie. Aceștia trebuie să aducă la bancă minimum 4.000 de euro, jumătate din sumă fiind investită într-un depozit cu scadența la trei luni și dobânda de 6% pe an, în timp ce restul merge în fonduri de investiții.

Millennium este o bancă mică, fără bază puternică de depozite, dar și BCR, cea mai mare bancă de pe piață, a intrat în lupta pentru euro: încearcă să atragă economiile în valută ale clienților cu o dobândă de 4% pe an dacă își țin economiile în bancă timp de doi ani.

Clienții care au economii mai mici în valută pot alege să-și depună banii într-un depozit la termen clasic. De exemplu, grecii de la Piraeus Bank plătesc o dobândă de 4,8% pe an la depozitele în euro pe cinci luni, suma minimă fiind de 250 de euro.

De altfel, băncile cu acționariat elen sunt cele care plă­tesc cele mai mari dobânzi la euro. Bancpost promite clien­ților bonificații de 4,45% pe an la depozitele în euro pe șase luni, în timp ce Alpha Bank și Banca Românească plătesc la rândul lor dobânzi de 4% pe an la euro. Și ciprioții de la Marfin Bank, un jucător de talie mică, bonifică cu 4,25% pe an depozitele în euro cu scadența la șase luni.

Mișcarea băncilor locale este exact contrară celei de pe piețele internaționale, în contextul în care Banca Centrală Europeană (BCE) a dat deja semnalul ieftinirii resurselor în euro prin reducerea dobânzii de politică monetară de la 1,5% la 1,25% pe an.

Indicatorul Euribor la trei luni, care reflectă costul mediu la care se împrumută între ele cele mai mari bănci din zona euro și care este folosit în majoritatea contractelor de credit, a scăzut de la 1,59% la 1,48% pe an în ultima săptămână după reducerea dobânzii-cheie de către BCE.

Filialele de bănci străine încearcă să înlocuiască o parte din liniile de finanțare de la băncile-mamă cu resurse de pe piața locală, însă nu fac decât să se bată pe un potențial limitat și astfel dobânzile au tot urcat.

Dobânzi de 4% pe an la euro plătesc și băncile cu acționariat majoritar local, Banca Transilvania și Carpatica, care spre deosebire de subsidiarele băncilor străine nu au acces natural la finanțare externă.