Versiunea completă
Afaceri de la zero

Banii si Formula 1

Faptul ca Formula 1 este un sport al celor bogati nu este un secret pentru nimeni. Cat de bogat trebuie insa sa fii pentru participa in F1? Ei bine, in aceasta privinta nu exista limita, ci numai estimari care sunt revizuite in fiecare an cu cel putin 15% - 30% in plus

Dan Alexandrescu · 1 iunie 2000 · 3 min de citit

Faptul ca Formula 1 este un sport al celor bogati nu este un secret pentru nimeni. Cat de bogat trebuie insa sa fii pentru participa in F1? Ei bine, in aceasta privinta nu exista limita, ci numai estimari care sunt revizuite in fiecare an cu cel putin 15% – 30% in plus. A trecut epoca unor mecena ca lordul Hescheth, Walter Wolf sau – mai recent – Jean Pierre van Rossem, trei personaje extravagante care, la un moment dat al existentei lor, si-au putut oferi (e adevarat, nu pentru mult timp) o echipa de Formula 1.

In zilele noastre nu este loc pentru vise; banul este singurul stapan al jocului. Dolarii se numara cu zecile sau mai curand cu sutele de milioane de dolari pentru adevaratii seniori ai domeniului, cum ar fi Ferrari, McLaren, Mercedes au Williams. Alain Prost, care este in deplina cunostinta de cauza, avand in vedere trecutul sau extraordinar de campion si mai ales prezentul sau – si-a pus la punct propria echipa nu de mult timp – sustine ca este nevoie de minim 100 milioane de dolari pentru a face parte din cele mai bune cinci echipe, de 150 milioane de dolari pentru a intra in “top 3” si de cel putin 200 milioane de dolari pe an pentru a putea pretinde victoria in campionat…

Tocmai astfel de bugete, care depasesc lejer 200 milioane de dolari, au alocat Ferari si McLaren in speranta de a obtine titlul mondial in acest sezon.

Pentru acesti constructori – sustinuti de giganti de calibrul unor firme ca Fiat si Mercedes – bugetele sunt extensibile practic in orice moment, singurul lucru care conteaza fiind victoria.

Dar ceilalti? Ei bine, acestia se descurca cum pot!

A trecut vremea cand firme ca Ligier, fara rezultate deosebite, dar cu relatii importante in mediile politice, reusea sa obtina bugete considerabile care se apropiau, in 1993, de 60 milioane de dolari (suma importanta la acea data). Pentru a avea o idee cu privire la explozia costurilor in acest domeniu, merita precizat ca, in 1983, aceeasi firma Ligier beneficia de un buget de cinci milioane de dolari (suma cat se poate de corecta la acea vreme), in timp ce, in 1976, mentinerea in joc pe o pozitie onorabila era posibila cu numai trei milioane de franci francezi. In prezent, urmasa lui Ligier, Prost Grand Prix, beneficiaza de 80 milioane de dolari, cu obligatii enorme pentru tanara echipa a fostului multiplu campion mondial. Echipa Minardi rezista in partea inferioara a plutonului cu 30 milioane de dolari, monopolizand practic ultimele pozitii ale grilei de start. Cazul lui Jordan este diferit. Sosit in F1 in 1991, irlandezul nu a incetat sa urce in clasament. In prezent, cu un buget de circa 70 milioane de dolari, echipa lui Eddie se lupta pentru pozitia a treia in campionat si a obtinut chiar cateva victorii, printre care cea din circuitul de la Spa. Toate aceste rezultate bune inseamna puncte in campionat pe care echipa spera sa le transforme in milioane de dolari pentru sezoanele viitoare prin contracte cu noi sponsori.

Complicata, Formula 1?

Catusi de putin. Sistemul este chiar foarte simplu. Cel mai bogat are toate sansele sa devina numarul 1 iar numarul 1 are toate sansele sa devina mai bogat. Anul acesta cele mai bune exemple sunt Ferrari si McLaren.

Citește și