Bărbați urbani (IV). Machosexualul – un produs al crizei/ de Alexandru Ciolan

Urmaș cuminte și previzibil al latinescului masculus, macho e un cuvânt spaniol lansat pe orbita internațională de… engleza americană, care l-a împrumutat de la vecinii din sud (prima atestare e din 1928) pentru a denumi un bărbat zdravăn, vânjos (a tough guy). Trei decenii mai târziu (prima atestare în 1959) apărea și adjectivul, cu sens peiorativ (“caracterizat printr-o virilitate ostentativă, agresivă, dominatoare și disprețuitoare”). Pasul următor a fost redenumirea substantivului în funcție de adjectiv: “bărbat cu asemenea caracteristici”. Cum să nu facă din el, mai întâi feministele și, mai apoi, homosexualii, un cal de bătaie…?

Pe la noi, dacă e să ne luăm după ziare, un macho nu e chiar de lepădat: “Pentru relațiile trecătoare, femeile sunt atrase de bărbații macho – tipul de erou romantic, dominant și îndrăzneț” (G. 18 II 06 p. 8). Dar… pentru relațiile mai durabile, de prietenie, pretențiile cresc: “Ce sens are să ai un prieten macho, care să nu poată întreține o discuție măcar decentă, dacă nu filosofică?” (Clubul liceenilor 1 / 98 p. 47). Inhibați de pretențiile adolescentine, nu îndrăznim să mergem mai departe, să vedem cum ar trebui să fie un macho ca să-l iei pe viață…

Iată însă că a venit criza peste noi și ne-a băgat (din nou cu ajutorul creativilor și al experților în tendințe) mințile-n cap, coborându-ne cu picioarele pe pământ (lucru mai greu de priceput: dacă ne-au venit mințile înapoi ar trebui să avem capul mai greu, or noi revenim pe picioare, de parcă mințile acolo s-ar fi dus…).

În primăvara anului 2009, lanțul britanic de magazine John Lewis identificase o posibilă soluție a crizei: renunțarea la modelul risipitorului metrosexual și repunerea în drepturi a masculului luptător, puternic și protector. Jeremy Baker, expert în probleme de tendințe de consum la London Metropolitan University a fost însărcinat să definească noul model de bărbat, machosexualul.

Să-l ascultăm pe priceputul în vorbe, care propune nici mai mult, nici mai puțin decât un Salvator: “Criza economică a provocat schimbarea rapidă a modelului de bărbat ideal, machosexualul a fost forțat să apară de lumea cea mai solicitantă pe care am cunoscut-o de câteva decenii încoace. Machosexualul este forțat să-și pună amprenta asupra lumii – nu să dispară în colapsul economic. Machosexualul vrea să fie pionierul schimbării, să-i scoată pe ceilalți din actuala harababură. Prăbușirea creditelor l-a lăsat pe metrosexual pierdut și pierit. Pentru machosexual, condițiile brutale prin care trecem sunt o șansă de a ajunge la conducere și a se afirma”. A fost găsit supermodelul care avea să lanseze noua colecție (Matthew Avedon – foto 1) și a fost identificat, ca specimen de machosexual din viața reală (de fapt, din lumea micului ecran), Bear Grylls (foto 2), eroul serialului “Tehnici de supraviețuire”.

Machosexualul, vânătorul-culegător în variantă contemporană, viril, încrezător și dătător de încredere, nu este însă la fel iubit ca fostul rege pe care l-a detronat. Să fie un semn că nu vrem să-l urmăm pentru a ieși din criză, că tânjim după consumismul fără limite și fără frontiere din primii ani ai mileniului ori că nu ne mai lăsăm duși de nas de experții în marketing…?

Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.