Baronul scenograf/ de Ziarul de duminică

La expoziția “Baron George Löwendal – Rediscovery of a great European stage designer from the beginning of the 20th century”, organizată de Fundația Löwendal la Institutul Cultural Român de la Praga cu prilejul Quadrienalei de Scenografie și Arhitectură Teatral din capitala Republicii Cehe, 16-26 iunie 2011, a fost lansat un album în limba engleză despre acest mare scenograf. Volumul este coordonat de Ariadna Avram, cu o prefață de George Banu. Ediție îngrijită de Andreea Dumitru. Consultant științific: Ion Cazaban. Ediția în limba engleză: Profusion International Creative Consultancy – Ramona Mitrică, Mihai Râșnoveanu (traducători), Mike Phillips (editor). Acum, remarcabilul album a apărut și în limba română.

Cu o activitate scenografică de aproape trei decenii, George baron Löwendal a lăsat o remarcabilă operă în domeniu. Albumul reprezintă prima lucrare consacrată scenografului și, într-un sens mai larg, creatorului de teatru George baron Löwendal. Analiza operei sale este structurată pe două criterii: geografic și cronologic (avându-se în vedere biografia artistului, periodizarea creației teatrale și aprecierea ei de către reputați regizori și scenografi).

Secțiunea centrală – Scenografii (1922-1949) – evidențiază etapele creației lui Löwendal, precizând orașele și teatrele unde a lucrat în perioadele respective, cu o scurtă introducere menită să evoce contextul cultural al fiecăreia. Ilustrațiile sunt însoțite de extrase de presă. Un amplu capitol reliefează și contribuția artistului la fondarea primului teatru cult de păpuși și marionete din România (Cernăuți, 1928).

Corpusul de fragmente din presa vremii, aparatul critic, teatrografia și bibliografia albumului sunt rezultatul unor cercetări laborioase întreprinse de echipa Fundației Löwendal și de istoricii de teatru Ion Cazaban, Claudia Dimiu, Daria Dimiu, ca și de Vera Molea, cercetător la Biblioteca Metropolitană București.

În prefața la album, intitulată “Löwendal, baronul artist”, teatrologul George Banu își motivează im­plicarea în această întreprindere creativă: “De ce acest om mă pasionează? Pentru că e multiplu. Modern și ar­ha­ic! Nu numai… el, exilatul din cauza Revoluției ruse, face afișe pentru demonstrația de 1 Mai a muncitorilor din Cernăuți; el, ortodoxul, desenează emblema unui tea­tru evreiesc și alege drept model, pentru chipul lui Iisus, un tânăr evreu; el, artistul savant, se consacră mari­o­ne­telor; el, modernistul, se împlinește făcând pictură bi­zan­tină. Nu-l cunoșteam înainte, dar Löwendal de­mons­­trează, cu geniu, aptitudinea de a nu capitula și, pe de altă parte, de a nu rămâne străin, de a se integra. Ba­ro­nul venit de departe a sfârșit prin a se îndrăgosti de Bucovina, partizanul «stilizării» s-a dedicat «cloisonismului» bizantin, tânărul alăptat la sânul avangardei s-a nutrit din puterea credinței ortodoxe. Și de acolo i-a venit – o ipoteză! – puterea de a rezista”.

Albumul se încheie cu un grupaj George Löwendal văzut de artiști contemporani – Mahhias Langoff, regizor și scenograf, Vittorio Holtier, scenograf și pictor și Dragos Buhagiar, scenograf.

George baron Löwendal s-a născut la 10 mai 1897 la Sankt Petersburg, fiind primul fiu al lui Laurentiu II baron Löwendal, ofițer de artilerie al Marinei Baltice Ruse, având rădăcini în familia regală a Danemarcei. Își face studiile de Belle-Arte la Sankt Petersburg. Are profesori celebri, printre care Seidenberg, Makovski și Alexandr Petrovici Alexandrov. În același timp este angajat ca balerin, actor, scenograf la Teatrul Imperial din Sankt Petersburg. George este invitat de profesorul Alexandrov, la Soroca, în Basarabia, unde se afirmă ca un autentic portretist. Tot aici realizează primul Teatru de păpuși din Basarabia, pentru care scrie piese, împreună cu logodnica sa Ariadna. Activează ca pictor scenograf în mai multe teatre din Chișinău. În octombrie 1918, Basarabia revine la România, Löwendal ajungând astfel în țara care va deveni patria sa. Se stabilește la București, împreuna cu soția sa Ariadna Ambrozieva, scriitoare, cantautoare și, mai târziu, profesoară de limbi străine și canto, și învață limba română. Aici, activează ca pictor scenograf și regizor la câteva teatre, fiind foarte apreciat. Presa roână și străină publică frecvent cronici entuziaste despre activitatea sa artistică. Are două fiice – Lydia, născută în 1923, profesoară de pian cunoscută ca Lydia Löwendal-Papae, și Irina, născută în 1925, actriță cunoscută ca Irina Dall. În 1926, regizorul Aurel I. Maican îl cheamă la Cernăuți, oferindu-i postul de pictor scenograf și director tehnic al Teatrului Național din oraș. Stabilit la Cernăuți, Löwendal realizează decorurile și, uneori, regia a zeci de spectacole la Teatrul Național implicându-se și ca actor, dansator, mim, machior, butaforist. În 1943, pictează în Bucovina, deschizând apoi, cu 80 de tablouri, expoziția de mare succes din sala Universul din București. Între 1950-1957 activeaza ca profesor universitar la Institutul de arte plastice “Nicolae Grigorescu” din București. După numeroase alte expoziții și o viață dedicată artei și pedagogiei, pictorul George baron Löwendal moare în februarie 1964, la vârsta de 67 de ani.