Basescu: Romania nu renunta cu niciun chip la comisarul ei

Romania nu va renunta la comisarul sau european, a declarat ieri presedintele Traian Basescu inainte de a pleca la Bruxelles la lucrarile Consiliului European de iarna. Potrivit sefului statului, Romania va sustine mentinerea prevederilor Tratatului de la Nisa, astfel incat fiecare tara membra a UE sa aiba propriul comisar. “Punctul de vedere al Romaniei este foarte clar. Consideram ca ar trebui sa se continue cu o structura a Comisiei in aceeasi formula, pe principiul “o tara, un comisar”. Daca statele membre, in marea lor majoritate, doresc aplicarea de la 1 ianuarie a Tratatului de la Nisa, Romania nu renunta la comisarul ei european”, a declarat presedintele Traian Basescu. Basescu a precizat ca un astfel de subiect se refera la “problemele generate de neratificarea Tratatului de la Lisabona si solutiile privind structura Comisiei Europene si reducerea numarului de comisari europeni”.

Intreaga discutie legata de micso-rarea numarului de comisari europeni a fost reaprinsa in vara, dupa respingerea prin referendum de catre Irlanda a Tratatului de la Lisabona. Semnat pe 13 decembrie 2007, Tratatul de la Lisabona urma sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2009, cu conditia ca fiecare stat sa-l ratifice. Tratatul prevede ca numarul comisarilor sa fie redus din 2014 la doua treimi din numarul statelor membre, fara a preciza insa din ce tari vor proveni acesti comisari. In conditiile respingerii Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeana respecta in continuare prevederile Tratatului de la Nisa (intrat in vigoare in 2003). Documentul din urma spune ca fiecare tara membra are propriul sau comisar, dar atunci cand suma acestora ajunge la 27, Comisia va trebui sa aiba un numar mai mic decat numarul statelor. Acest numar a fost atins, iar, potrivit documentului aflat in vigoare, din 2009, cand mandatul Comisiei Barroso expira, vor trebui sa fie mai putini comisari decat pana acum. Polemica este cu atat mai mare, cu cat nu este specificat cu cat mai putini comisari trebuie sa aiba UE si care vor fi statele care vor renunta la acestia. Comisarul Romaniei la Bruxelles este Leonard Orban, care se ocupa de portofoliul multilingvismului. De ce este atat de important ca un stat sa aiba un comisar? Pentru ca el participa la toate sedintele Comisiei si este informat de absolut toate dosarele indiferent de portofoliul pe care-l ocupa. Desi tehnic un comisar nu are voie sa reprezinte interesele tarii din care provine, nu se poate ignora legatura cu aceasta, mai ales in conditiile in care deciziile in cadrul Comisiei se iau in unanimitate. Astfel, de pilda, Orban, chiar daca se ocupa de multilingvism, a avertizat dinainte Guvernul de la Bucuresti ca taxa auto in prima ei varianta nu este conforma cu deciziile Uniunii Europene si ca, din acest punct de vedere, vor exista probleme si tot el a atentionat ca privatizarea Automobile Craiova este in atentia Comisiei. La Bruxelles sunt asteptate discutii aprinse pe marginea subiectului ratificarii Tratatului de la Lisabona de catre Irlanda. Dublinul s-a angajat sa organizeze un al doilea referendum in privinta adoptarii documentului pana in noiembrie 2009 (cand expira mandatul actualei Comisii), impunand insa conditia ca tara sa-si pastreze comisarul. La inceputul acestei saptamani, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a declarat in favoarea mentinerii sistemului care asigura fiecarei tari membre cate un post de comisar european, in cazul in care aceasta va permite ratificarea de catre Irlanda a Tratatului de la Lisabona. “Cred ca n-ar trebui sa fie o problema daca vor fi 27 de membri ai Comisiei sau mai multi”, a declarat Barroso. De asemenea, presedintia franceza a UE, care va preda stafeta Cehiei la 1 ianuarie 2009, este dispusa sa acorde garantii privind asigurarea unui post de comisar pentru Dublin, cu conditia ca Irlanda sa accepte documentul. Pe langa subiectul “impartirii comisarilor”, pe masa discutiilor de la Bruxelles se mai afla un plan de stimulare a economiei europene impotriva crizei financiare si planul european controversat de lupta impotriva schimbarilor climatice.