Băsescu vede exporturi „agro“ de 50 de miliarde de euro pe an

Președintele Traian Băsescu crede că România va ajunge să exporte produse alimentare de 50 de miliarde de euro/an, peste 15 ani, de zece ori mai mult decât în prezent, dacă concluziile raportului comisiei prezidențiale pentru agricultură, făcut public ieri, vor fi aplicate în economie.

În următoarele 30 de zile docuumentul de 248 de pagini care trasează liniile de dezvoltare a acestei piețe în următorii 15 ani se va afla în dezbatere publică pentru ca apoi să fie publicată o variantă finală a acestuia.

Președintele a anunțat că în septembrie ar urma să fie semnat un pact între toate partidele, instituțiile statului și organizațiile jucătorilor din agricultură pentru aplicarea a concluziilor documentului astfel încât obiectivele trasate acum pe hârtie să facă pasul în realitate.

„Prin atingerea obiectivelor, România ar putea să exporte produse agroalimentare de 40-50 miliarde de euro. Exporturile totale ale României au fost în 2012 de 53 miliarde de euro. (…) Trebuie să valorificăm ce ne-a fost dat de la Dumnezeu“, a spus ieri Bă­sescu.

Un astfel de nivel al exporturilor de produse agroalimentare înseamnă creșterea de cel puțin zece ori al nivelului în condițiile în care anul trecut livrările la extern pe această linie au depășit cu puțin 4 miliarde de euro, iar deficitul comercial pentru această categorie a fost de aproximativ 700 milioane de euro.

Președintele a adus în lumină și polarizarea agriculturii locale între fermele industriale de dimensiuni mari și cele de subzistență și a precizat că raportul are soluții pentru toate „dosarele“ nerezolvate ale pieței agroalimentare locale.

Raportul pe agricultură al comisiei prezidențiale trasează o listă de nouă priorități printre care se numără garantarea securității și siguranței pe termen lung, conservarea și protecția solului și a apei, consolidarea exploa­ta­țiilor agricole, echilibrarea balanței alimentare sau restrângerea sărăciei rurale severe.

Pentru asigurarea securității alimentare, raportul propune ca obiective dublarea randamentelor agricole în următorii zece ani dar și un ritm de creștere similar pentru valoarea producției vegetale și animale.

„Singura șansă a României pentru dezvoltarea agriculturii constă în alocarea masivă, dar rațională, dacă se poate optimă, de capital investițional în infrastructura rurală, echiparea teritoriului agricol, modernizarea explotațiilor agricole“, se arată în raportul întocmit de o echipă de experți.

Documentul președinției este construit pe trei piloni: agricultură, alimentație și mediu.

Agricultura locală este o afacere de 15-18 miliarde de euro an de an ce evoluează în principal în funcție de condițiile meteo iar această piață contribuie cu 6,5-7% la Produsul Intern Brut (PIB).

Economia agroalimentară din România este împărțită între agricultură (60,7%), industria alimentară (35,2%), industria tutunului (4%) și piscicultură (0,1%).

Ponta: Dacă Băsescu s-a apucat de strategii agricole înseamnă că se pregătește pentru post de premier

Faptul că președintele Traian Băsescu s-a apucat de strategii agricole înseamnă că se pregătește pentru funcția de prim-ministru, deoarece Președinția nu are nicio legătură cu agricultura, a declarat premierul Victor Ponta, în replică la documentul lansat de Președinție.

„Dacă pot să glumesc, dacă domnul președinte Băsescu s-a apucat de strategii agricole înseamnă că se pregătește pentru funcția de prim-ministru, că nu are nicio legătură Președinția cu agricultura“, a spus Ponta, citat de Mediafax, adăugând însă că nu vede posibilă o astfel de „rocadă“, în care Băsescu să fie prim-ministru, iar el să devină președinte.

„Sunt îngrijorat de liberalizarea achiziției de terenuri“

Președintele Traian Băsescu a declarat ieri că este foarte îngrijorat cu privire la liberalizarea achiziției de terenuri, deoarece este inechitabil ca fermierii români să intre în competiție cu cumpărători străini din țări cu agriculturi mult mai bine capitalizate.

„Am o mare îngrijorare cu liberalizarea achiziției de terenuri. Și v-o spun nu dintr-un patriotism ieftin, dar știu că agricultura românească este mult mai decapitalizată decât altele și, prin liberalizarea vânzării terenurilor, de fapt punem agricultorii români într-o competiție neloială cu oameni care vin din agriculturi bine capitalizate, cu sisteme bancare în spatele lor. Problema pe care eu o semnalez nu este că ne cumpără străinii pământul, ci inechitatea.“

El a arătat, la dezbaterea de la Palatul Cotroceni organizată pentru lansarea strategiei pentru agricultură în 2014-2030, că, dacă în unele țări UE mai vechi agricultorii primesc subvenții de mai multe zeci de ani care sunt chiar și de 400 euro pe hectar și au și un sistem bancar care îi sprijină, în România bancherii dau credite la achiziția de terenuri numai dacă există și garanții de stat. Mediafax

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 02.07.2013