BCR a dat credite de un miliard de euro pentru proiecte din fonduri UE

BCR, cea mai mare bancă locală, a acordat din 2007 până în prezent credite în valoare de peste un miliard de euro pentru beneficiarii de proiecte finanțate din fonduri structurale, sub formă de cofinanțări.

„Am finanțat 1.063 proiecte din fonduri europene a căror valoare totală este de 15 miliarde de lei, iar valoarea cofinanțărilor acordate de noi este de peste 4,3 miliarde de lei. Ca distribuție a finanțărilor, cea mai mare se regăsește în industrie, unde am acordat finanțări pentru proiecte în valoare de peste 3 miliarde de lei, pentru proiecte de mediu (apă – canal), a căror valoare este de peste 2,9 mld. lei, și pentru zona de transport, unde valoarea proiectelor pe care le-am cofinanțat este de 2,8 miliarde de lei“, a spus Ioana Gheorghiade, directorul executiv al Direcției Sector Public și Finanțarea Infrastructurii din cadrul BCR.

Proiectele cu cea mai mare valoare a finanțării care au luat credite de la BCR sunt implementate de companiile de utilități care au accesat o linie de finanțare nerambursabilă a infrastructurii de mediu. Astfel, cel mai mare proiect european și co-finanțat de BCR are o valoare totală de 685 de milioane de lei în timp ce valoarea cea mai mare a creditului acordat de bancă pentru cofinanțarea unui proiect european a revenit unei companii de stat din domeniul energetic, pentru care BCR a acordat un credit de 103 milioane lei.

„În topul celor mai mari zece proiecte cofinanțate de noi a fost și un IMM, care implementează un proiect cu o valoare totală de 199 milioane lei“, a mai spus Gheorghiade.

Deși au trecut mai bine de cinci ani de când România are la dispoziție aproape 20 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru proiectele finanțate din fonduri structurale nerambursabile, gradul de absorbție este de doar 13,4%, adică o absorbție efectivă în economie de doar 2,58 miliarde de euro. În primele patru luni ale acestui an România a primit rambursări de la Comisia Europeană în valoare de 376 milioane de euro, în condițiile în care ținta de absorbție pe 2013 este de 6,5 miliarde de euro. Atingerea acestei ținte este vitală pentru că tot ce nu este absorbit în 2013 până la această sumă este pierdut definitiv în cadrul procedurii de dezangajare automată (dacă nu atragi banii într-o perioadă anume, nu-i mai primești deloc).

Cu toate acestea, oficialii BCR se declară optimiști cu privire la proiectele finanțate din fonduri europene, pentru că multe dintre acestea nu au încă un grad de implementare ridicat, dar au fost aprobate și vor primi rambursări pe măsură ce transmit declarațiile de cheltuieli la Comisia Europeană.

„Există multe proiecte aprobate care au un grad de implementare de sub 50%, să nu uităm că sunt proiecte mari, care se desfășoară pe o perioadă de 4- 5 ani“, a explicat Loredana Rautu, șefa departamentului EU Office în cadrul BCR.

Impactul pe termen scurt, adică pe o perioadă de 12 luni, al fiecărui miliard de euro intrat în economie din fondurile europene este de o creștere cu 0,3% din PIB, mai spun analiștii BCR.

„Un miliard de euro în plus atras din fonduri europene ar înseamna ca, la creșterea economică estimată de noi la 1,8% să se adauge încă 0,3 puncte procentuale, ajungând la 2,1%. Dacă punem și fondurile europene pentru agricultură, atunci creșterea economică ar fi și mai mare“, a spus Eugen Sinca, analistul-șef al BCR. Sinca a spus că România ar trebui să aibă ca prioritate o creștere a investițiilor în cercetare și dezvoltare, pentru că suntem printre ultimii în Europa, alături de Cipru și Bulgaria, la acest capitol.

„Cele mai recente date ale Eurostat, din 2011, arată că România investește doar 0,48% din PIB în activități de cercetare-dezvoltare, în condițiile în care ținta stabilită pentru anul 2020 este de 2%“, a mai spus Sinca.

Absorbția fondurilor europene este unul dintre vectorii majori ai dezvoltării economiei, care, alături de investițiile străine, creează premisele unei creșteri economice sustenabile.

„Expunerea Erste Group (care deține BCR- n. red.) față de România a crescut din 2009 cu aproximativ două miliarde de euro (peste 8 mld. euro, în total – n.n.), iar obiectivul nostru este să susținem antreprenorii români din IMM-uri“, a spus Emilian Croitoru, director adjunct rețea corporate în cadrul BCR.


Creșterea exporturilor și anul agricol bun îmbunătățesc prognozele de creștere economică

Economia României ar putea avea o creștere de 1,8% anul acesta, arată o estimare revizuită în urcare de la 1,1% de către analiștii BCR. Perspectivele unui an agricol bun, în care producția va crește cu cel puțin 10% și creșterea exporturilor către statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene sunt principalele motive ale optimismului afișat de analiștii BCR.

„O creștere economică de 1,8% este o estimare realistă, independentă de cea a Comisiei Europene, care a revizuit recent estimarea de creștere la 1,6%. Nu excludem o creștere economică mai mare, de 2,5%, dacă vom vedea o îmbunătățire a absorbției de fonduri europene în a doua parte a anului“, a spus Eugen Sinca, analist-șef al BCR.

Cea mai optimistă prognoză pentru creșterea economică a României a venit de la cea mai mare bancă elvețiană UBS, care anticipează o creștere a PIB de 2,8%. De asemenea, gigantul american JP Morgan a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru România de la 1,5% la 1,9%.

Totuși, FMI și-a revizuit în luna aprilie a acestui an prognoza de creștere economică a României la 1,6%, după ce în toamna anului 2012 anticipa un avans al economiei cu 2,5% în 2013. Și Guvernul a fundamentat bugetul pe o creștere economică de 1,6%.

Analistul-șef al BCR a mai spus că, în opinia sa, ritmul de creștere al economiei României va fi cel mai rapid din Uniunea Europeană în 2013, cu excepția țărilor baltice.

„În plus, stăm mai bine la doi indicatori la care se uită investitorii străini atunci când decid să investească într-o țară: avem un PIB de două ori mai mare decât cel al țărilor baltice la un loc și o populație de trei ori mai mare“, a adăugat Sinca.