BCR a strâns provizioane de peste un miliard de euro pentru credite neperformante

Grupul BCR, care include cea mai mare bancă după active, a înregistrat în trimestrul al doilea un profit net de 245,5 mil. lei (aproape 59 mil. euro), în scădere cu peste 11% față de aceeași perioadă a anului trecut și relativ constant față de trimestrul I din 2010.
În ultimul an, rezultatele trimestriale au înregistrat fluctuații mari, determinate în principal de constituirea de provizioane pentru credite neperformante. De asemenea, la nivel de grup rezultatele BCR sunt afectate de pierderile companiei de leasing, banca nepublicând regulat date individuale din contul de profit și pierdere.
La nivelul semestrului I, grupul a raportat un profit net de 488,5 mil. lei
(117 mil. euro), în scădere cu 19,5% față de aceeași perioadă din 2009.
După scăderea din trimestrul I, soldul creditelor acordate de BCR a crescut în perioada aprilie-iunie cu peste 1,7 mld. lei, ajungând la circa 47,7 mld. lei (10,9 mld. euro) pe seama finanțărilor pentru companii.
În aceste condiții, ponderea creditelor neperformante pe segmentul retail și IMM-uri a urcat în trimestrul II cu
1,5 puncte procentuale față de primele trei luni ale anului, până la 15,4% potrivit datelor publicate de Erste Group, banca-mamă.
Este cel mai ridicat nivel al neperformantelor înregistrat de vreuna din filialele Erste, cu excepția Ucrainei, unde s-a ajuns la 29% din portofoliu.
BCR a cheltuit în trimestrul al doilea peste 518 mil. lei cu provizioanele de risc, în creștere cu 13,5% față de trimestrul I, ajungând la un total de aproape 975 mil. lei (233 mil. euro) pentru primul semestru. La nivel semestrial costul provizioanelor a crescut cu 24,5%, volumul acestui buffer pentru eventuale pierderi din creditare ajungând la peste 4,5 miliarde de lei (peste un miliard de euro la cursul de la sfârșitul lunii iunie), adică dublu față de acum un an.
Banca explică această situație printr-un concurs de evoluții contradictorii la nivelul portofoliului de credite: pe de o parte a fost posibilă o reducere a provizioanelor pentru credite de retail negarantate, ca urmare a reducerii ratelor de dobândă și a stabilizării cursului pe cea mai mare parte a perioadei semestrului I, dar pe de altă parte a fost nevoie de provizioane suplimentare în special pentru creditele acordate IMM-urilor, dar și clienților companii.
Creșterea costului cu provizioanele a fost însă susținută din majorarea profitului operațional, care a crescut cu aproape 20% la nivelul semestrului I, până la 1,63 mld. lei (391 mil. euro). Veniturile operaționale au crescut cu 8,1%, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 9,7%.
BCR a ajuns astfel să înregistreze cel mai redus raport cost/venituri din grupul Erste, cu 33%, față de 39,5% în urmă cu un an.
Andreas Treichl, CEO al Erste Group, spune că această reducere a avut loc în principal pe seama creșterii veniturilor operaționale și nu atât a reducerii de costuri. De altfel, potrivit datelor Erste, numărul angajaților BCR a crescut cu 191 în trimestrul II față de trimestrul I, până la 9.141.
Șeful Erste afirmă că băncile trebuie să își asume riscuri prin creditare, pentru că în situația foarte dificilă în care se află România “dacă ai un sistem bancar care înăsprește dramatic condițiile de acordare a creditelor, nu vei vedea nicio creștere economică”.
“Trebuie să ne asigurăm că eficiența operațională se îmbunătățește atât de mult încât să putem continua să luăm risc. Dacă în 2010 și în 2011 băncile românești nu vor fi pregătite să ia risc, nu vor fi șanse de creștere. Este momentul ca băncile să fie cu adevărat eficiente, chiar dacă poate fi dureros pentru salariați. România are nevoie disperată ca situația IMM-urilor să se îmbunătățească”, a declarat șeful Erste.
El nu se arată îngrijorat de înju­mătățirea profitului net care le revine austriecilor în contul afacerilor BCR pe semestrul I în principal pe segmentul retailului și al IMM-urilor, până la 36,6 mil. euro.
“Scăderea este cauzată integral de creșterea dramatică a costului riscului. Ne așteptăm la o ușoară îmbunătățire, dar nu substanțială în semestrul II, pentru că majorarea TVA nu va avea efecte pozitive asupra consumului și a capacității de rambursare a creditelor. Cred însă că BCR are capacitatea să-și îmbunătățească veniturile.”
Exprimate în euro, activele BCR au scăzut ușor, până la 16,19 mld. euro, față de 16,6 mld. euro în trimestrul I. La sfârșitul lui 2009 se situau la 16,9 mld. euro.
Și solvabilitatea s-a deteriorat ușor, de la 12,5% în T1 la 12,2% la 30 iunie, însă este superioară nivelului de 11,9% de la jumătatea lui 2009, în condițiile în care profitul pe anul trecut a fost încorporat în capital.
Potrivit datelor Erste, BCR a pierdut în ultimul an circa 400.000 de clienți, de la 4,7 la 4,3 milioane. Cota de piață după active este de 19,1%, însă la creditele de retail ajunge la 23,4%.

Andreas Treichl, primul critic dur al Guvernului dintre marii investitori străini

România este singura dintre piețele mari ale Erste Group care nu va reveni la creștere economică mai devreme de 2011, în timp ce Austria, Cehia, Slovacia și chiar Ungaria depășesc recesiunea, primele trei putând crește în acest an peste media UE, afirmă Andreas Treichl (foto), CEO al grupului austriac.
Într-un comentariu de o duritate fără precedent din partea unui mare investitor străin la adresa politicii economice a cabinetului Boc, șeful Erste a catalogat drept o “rușine teribilă” faptul că România nu este capabilă să atragă cele 35 de miliarde de euro care “zac” la Bruxelles, iar guvernul nu face nimic pentru a scoate economica din criză.
El consideră de neînțeles modul în care politicienii de la București au ratat șansă după șansă și au compromis perspectivele de relansare pe care le avea România.
“Nu știu ce-or crede politicienii români despre ideea de responsabilitate, dar cert este că nu fac nimic pentru a scoate țara din criză și este greu de înțeles de ce, pentru că în guvern sunt oameni educați, sunt mai mulți oameni de afaceri decât în alte guverne din Europa și totuși lucrurile nu se mișcă.”
Treichl spune că România era una din puținele țări europene cu o mare șansă de a ieși din criză mai puternică și de a putea recupera din decalajele de dezvoltare. “Și în loc să profite de această șansă, iată că astăzi nu mai este nicio altă țară în Europa într-o situație atât de proastă. Președintele și guvernul trebuie să colaboreze pentru a le arăta oamenilor că au țara sub control.”
Până acum marile grupuri străine prezente în România s-au abținut de la critici atât de vehemente la adresa guvernului Boc, inclusiv de la nivelul organismelor de reprezentare a comunității. Treichl susține însă că băncile mari și companiile străine din România sunt gata să facă orice pentru a ajuta guvernul să pună pe picioare un plan de relansare: “CEO-ul nostru de la București și experții noștri au lucrat la multe propuneri de relansare, dar nu se întâmplă nimic. Am oferit gratuit Guvernului sprijinul unei echipe de 16 experți în atragerea de fonduri europene și de trei luni de zile de când am făcut propunerea nu am primit niciun răspuns.”
Manfred Wimmer, CFO (directorul financiar) al Erste Group și fost conducător al strategiei de preluare a BCR în 2006 pentru 3,7 mld. euro, explică tonul dur al lui Treichl prin faptul că austriecii nu pot rămâne insensibili la ceea ce se întâmplă în România având în vedere cât s-au luptat pentru câștigarea BCR și ce pondere are piața românească în afacerile grupului. “Când iei o bancă precum BCR, la capătul unei bătălii dure pe care ai dus-o pentru că erai convins de potențialul pieței și al băncii, chiar ajungi să dezvolți emoții pentru că am investit nu numai bani, ci și resurse personale în tot acest demers. Și cu toate că România era într-o poziție favorabilă când a lovit criza, cu multe investiții străine atrase și cu cele 35 mld. euro disponibile la Bruxelles, în ultimii doi ani s-au ratat toate șansele ca economia să recupereze teren.”
El întărește criticile lui Treichl la adresa politicienilor spunând că aceștia sunt obsedați de politică, nu de ceea ce are nevoie România. “Au încetat să mai comunice cu exteriorul. Tot ceea ce se întâmplă este la nivel intern, absoarbe toate energiile, iar guvernul ratează toate oportunitățile de a construi relații în exterior și de a atrage investiții.”
Wimmer pune lipsa de reacție a altor investitori străini mari pe seama faptului că pentru companiile orientate spre export, de exemplu, afacerile o duc destul de bine. Bancherul vede drept cauze principale ale situației în care se află România lipsa de determinare a autorităților pentru a lua măsuri anticriză, lipsa de unitate în interiorul guvernului și transformarea sectorului public într-o structură “autoblocantă”.