BERD: 85% din băncile locale depind de trezoreria centralizată a băncilor-mamă

Gradul de dependență al băncilor din România față de grupurile financiare din străinătate este cel mai ridicat din regiune, deși finanțările primite de la băncile-mamă s-au subțiat constant în ultimii ani, arată rezultatele unui sondaj al Băncii Europeane pentru Recon­strucție și Dezvoltare (BERD).

Studiul pe tema performanței sectorului bancar este la cea de-a doua ediție și a fost realizat pe baza răspunsurilor președinților a 611 bănci cu operațiuni în 32 de țări europene, inclusiv în România.

Potrivit datelor prelucrate de BERD, 85% din subsidiarele locale ale grupurilor străine spun că banca-mamă deține un departament de trezorerie centralizat care adună fonduri pentru „fiice“, comparativ cu o pondere de circa 51% în celelalte țări din regiune.

Nivelul ridicat al centralizării nu înseamnă altceva decât o dependență mare a subsidiarelor de liniile de finan­țare primite de la băncile-mamă, acesta fiind și unul dintre motivele încetinirii finanțărilor în anii de criză. Băncile-ma­mă au fost multă vreme o sursă ieftină de finanțare pentru bancherii locali, însă odată cu accentuarea crizei financiare grupurile străine și-au limitat expunerea.  Astfel, procentul bancherilor care spun că băncile-mamă reprezintă o alternativă ieftină de finanțare s-a diminuat considerabil, de la 90% în 2007 la aproape 50% în prezent. Practic, numai un bancher din doi afirmă că împrumuturile de la banca-mamă reprezintă încă o alternativă ieftină de finanțare. Accesul din ce în ce mai dificil la finan­ță­ri în valută poate constitui o explica­ție și pentru decizia băncilor de a accelera creditarea în moneda locală, mai ales în condițiile în care banca centrală a inițiat o politică de relaxare monetară, ceea ce a dus la ieftinirea leilor.

Băncile străine și-au redus cu 26% finanțările acordate filialelor și sucursalelor din România de la sfârșitul lui 2011 până în august anul acesta, când stocul acestor linii de finanțare a ajuns la 15 mld. euro.  Practic, vorbim de o reducere cu 5 mld. euro în termeni nominali a finanțărilor. Numai anul acesta institu­țiile locale de credit au pierdut linii de finanțare în valoare de 2,5 mld. euro de la băncile-mamă. Băncile austriece aveau cea mai mare expunere, de circa 8 mld. euro în august, cele grecești de 3,5 mld. euro, iar cele franceze de 1 mld. euro.

Bancherii au încercat să compenseze tăierea finanțărilor externe prin oferirea de bonificații mai mari la depozitele atrase de la clienți locali.

„Un număr însemnat de instituții de credit din România afirmă că influența băncilor locale este importantă atunci când stabilesc managementul riscului de credit și atunci când își aleg clienții strategici“, este o altă concluzie a studiului.

Studiul BERD a analizat și percepția bancherii în ceea ce privește activitatea Băncii Naționale și a sistemului judiciar. Astfel deși BNR este apreciată aproape în unanimitate ca fiind o instituție corectă, capabilă de a aplica reglementările stabilite, numai jumătate din președinții instituțiilor de credit consideră că banca centrală este rapidă și eficientă.

Ce arată sondajul BERD

85% din băncile locale spun că banca-mamă operează un departament sau birou de trezorerie centralizat, care stabilește la nivel central finanțarea necesară subsidiarelor.

50% din instituțiile de credit din România consideră că împrumurile de la băncile-mamă reprezintă o sursă ieftină de finanțare, față de circa 90% în perioada de dinaintea crizei.

40% din băncile locale descriu sistemul judiciar ca fiind unul corect, imparțial și capabil de a aplica deciziile luate.

Toți bancherii spun că BNR este corectă, dar jumătate cred că nu este suficient de rapidă și eficientă.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.11.2013