Berlinul scoate la vanzare bancile publice de economii
Berlinul va deveni primul oras al Germaniei care va vinde institutiile publice de economii, prin organizarea de licitatii - conditie impusa de autoritatea de reglementare a Uniunii Europene in schimbul aprobarii pachetului financiar de salvare acordat acestora in 2001, informeaza International Herald Tribune
Berlinul va deveni primul oras al Germaniei care va vinde institutiile publice de economii, prin organizarea de licitatii – conditie impusa de autoritatea de reglementare a Uniunii Europene in schimbul aprobarii pachetului financiar de salvare acordat acestora in 2001, informeaza International Herald Tribune.
Insa puternicele banci din sectorul public promit ca vor lupta pentru a mentine Berliner Sparkasse, casele de economii, in familie, confruntare care ar putea schimba radical peisajul bancar al tarii.
De o parte a baricadei stau companii listate precum Deutsche Bank, care se bucura de suportul Bruxellesului, si care spera sa poata cumpara o parte importanta din sistemul public bancar, si sa demonstreze totodata ca si alte vanzari ulterioare se justifica.
“Ceea ce ne dorim este ca procesul sa se desfasoare cu adevarat fara nici un fel de discriminare”, spune Friederich Pajunk, din partea Asociatiei Bancilor Germane, un grup de lobby al bancilor private din Germania.
De cealalta parte a baricadei se afla institutiile bancare regionale, asa-zisele Landesbanken, si societatile municipale de credit, care se bucura de loialitatea a milioane de deponenti.
Cu toate ca, pana acum, nici o banca privata nu si-a declarat interesul pentru a licita, bancile de economii si Landesbanken au promis ca vor organiza achizitii proprii de banci din Berlin, si vor impiedica privatizarea completa a acestor institutii.
“Bancile de economii reprezinta temelia sistemului public”, afirma Hans Obermeier, purtatorul de cuvant al bancii WestLB din DŸsseldorf, una dintre cele mai mari Landesbanken-uri.
“Trebuie sa evitam ca unele dintre cele mai solide elemente din aceasta structura sa fie deteriorate”, a adaugat el.
Institutiile municipale de economii din Germania sunt putin cunoscute in afara tarii, dar ele sunt prezente aproape in fiecare metropola, orasel sau sat german – si sunt protejate prin lege impotriva eventualelor preluari de catre concurentii lor privati.
Impreuna cu Landesbanken-uri, institutii regionale care au o activitate similara cu cea a bancilor de economii, acestea controleaza aproximativ 35% din piata germana, potrivit datelor Asociatiei Bancilor Germane.
Spre deosebire de companiile financiare listate la bursa precum Deutsche Bank, care incearca sa maximizeze profitul destinat actionarilor, bancile de economii subordoneaza profitabilitatea obiectivului de a impulsiona dezvoltarea economica in zonele deservite.
Aceasta functie, de care beneficiaza atat clientii de retail, cat si micii intreprinzatori, le-a facut extrem de populare in randul publicului, care s-a aratat ostil oricarei incercari de privatizare a acestor societati.
“Este foarte putin probabil ca lucrurile sa se schimbe si privatizarile sa se produca peste noapte”, sustine Reinhard Schmidt, profesor la Universitatea din Frankfurt care a studiat activitatea acestor banci.
Intr-adevar, in ultimii ani, cele cateva tentative de privatizare din unele landuri s-au lovit de obstacole politice, unele dintre acestea ridicate chiar de politicieni care se declarau adepti ai unei piete libere.
Dar circumstantele in Berlin sunt cu totul diferite.
Cand Bankgesellschaft Berlin, care include bancile de economii din Berlin, s-a aflat la un pas de faliment in 2001, administratia municipala a venit cu o finantare de 1,76 miliarde de euro pentru a o mentine pe linia de plutire si a garantat credite de peste 20 de miliarde de euro.
De vreme ce Comisia Europeana se lupta deja cu Landesbanken pentru subventiile ilegale primite, autoritatea europeana a afirmat ferm ca orice ajutor acordat bancilor berlineze va fi urmat de o licitatie.
Acum doua saptamani, parlamentul Berlinului a ratificat legea care va permite organizarea licitatiei care trebuie sa se tina pana cel tarziu la sfarsitul anului 2007. marius.anton@zf.ro
-
Un kilogram de unt costă în medie 61 de lei la raft, față de 46 de lei acum cinci ani. Un singur grup controlează jumătate din piațăZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
De ce iubesc miliardarii din tech jachetele negre de piele? De la Jensen Huang la Elon Musk și Jeff Bezos, cum a devenit simbolul rebeliunii uniforma celor mai puternici oameni din Silicon ValleyEveniment · 14 noiembrie 2026
-
Salariul mediu net a ajuns la 5.717 lei, dar românii pot cumpăra mai puțin decât acum un an. A 15-a lună la rând de scădere a salariului realEveniment · 14 noiembrie 2026