BEST-SELLER INTERNATIONAL / Ce naste din Bram Stoker sange consuma

Se pare ca in literatura, mai mult si mai incapatanat decat in alte domenii, functioneaza prejudecata potrivit careia genele talentului se transmit precum culoarea ochilor. Ca lucrurile stau asa, sau ca e vorba doar despre niste abile strategii de marketing editorial, ramane de vazut. Patrice, fiul lui Frederic Dard, a scris, dupa moartea ilustrului sau parinte, o continuare aventurilor nu mai putin ilustrului comisar San Antonio (e vorba despre volumul „Cereals Killer”), care s-a vandut in 300.000 de exemplare. Incurajat de puterea de absorbtie a pietii si de tam-tam-ul mediatic, scriitorul, azi in varsta de 60 de ani, a izbutit sa-si creeze un prenume (pentru ca numele deja il avea) si e pe cale sa predea editurii Le Fleuve Noir cel de-al 20-lea tom cu ispravi sanantoniesti & berrureene scris cu propriul condei. Un volum care se va adauga, intr-o blanda confuzie, celor 174 deja produse de Frederic. In septembrie anul trecut, Hajjar Gibran, tupilat indaratul unei legaturi de sange cu marele scriitor libanez Khalil Gibran, a predat editurii Flammarion, romanul „Intoarcerea profetului”, ce se vrea o continuare a „Profetului”, capodopera publicata in 1923. Hajjar, caruia editorul ii profetea un destin glorios, inca isi asteapta succesul.

Spre sfarsitul acestui an (aici voiam de fapt sa ajungem), stranepotul lui Bram Stoker (un personaj care s-a facut pana de curand cunoscut doar ca antrenor al echipei olimpice de pentatlon a Canadei) va preda spre publicare un sequel al romanului „Dracula”, intitulat, poftim surpriza! „The Un-dead”. Omul isi cunoaste limitele, asa ca l-a cooptat pe istoricul Ian Holt, impreuna cu care s-a apucat sa studieze notele manuscrise ale lui Bram Stoker. Cartea, scrisa, cum nefericit se zice, la patru maini, va nara niste stranii si vampirice evenimente petrecute la Londra, in 1912, la 25 de ani dupa cele relatate in „Dracula”. Dupa cat s-a putut pana acum afla, principalul personaj pus in scena este Quincey, fiul lui Jonathan Harker, vechea noastracare se trezeste implicat intr-o productie teatrala (piesa Dracula, regizata de insusi Bram Stoker) si se vede astfel cufundat in sipetul cu secrete sangeroase ale ascendentilor sai. Cum apetitul pentru morti-vii al epocii noastre de criza se afla intr-o crestere uluitoare (vezi experientele Stephenie Meyer sau Charlaine Harris), Dacre Stoker, stranepotul faimosului irlandez, nu a avut nicio problema in a-si vinde in avans drepturile de autor (catre Dutton – SUA -, HarperCollins – UK si Penguin – Canada) contra unei sume de un milion si mai bine de dolari. Desigur, filmarile dupa carte nu vor intarzia nici ele: in iunie se va da primul tur de manivela la „Dracula: The Un-dead”, in regia prezumata a lui Jan de Bont (autor deja experimentat in afaceri cu morminte, vezi Lara Croft Tomb Raider: The Cradle of Life). Intr-un asemenea context, mai e oare nevoie si de talent, chiar presupunand ca el ar exista?