Biblioteca geografului

Probabil ca multi dintre dumneavoastra, aflati in ambarcatiuni de placere pe fluviul cartilor achizitionabile on-line, celebrul Amazon.com, s-au izbit de formula “cei care au cautat acest autor au mai fost interesati de…”. Sau cam asa ceva. Ideea, tinand evident de marketing, iar nu de bufeurile taxinomice ale alcatuitorilor site-ului, stabileste, fara sa vrea, niste genuri proxime, ale caror borne sunt, pana la proba contrarie, fixate de consemnarea obiectiva, statistica a cautarilor internautice. E foarte posibil (inca nu am verificat) ca pe lista de carti si autori frecventati de cei care au achizitionat “The Geographer”s Library”, de Jon Fasman, cartea despre care vom vorbi azi, sa se afle Numele trandafirului, Codul lui Da Vinci, The Rule of Four de Ian Caldwell si Dustin Thomason (despre a caror senzationala inventie, Hypnerotomachia Poliphili, am scris, cu entuziasm, la aceasta rubrica, acum vreun an), sau mai recenta The Historian, a frumoasei si distinsei doamne Kostova. Cu alte cuvinte, carti care sapa prin misterele unui trecut ce se zbate in ceturile Evului de mijloc, carti cu trama politista, carti erudite (sau aparent erudite), si, nu in ultimul rand, best-seller-uri. Cum puteti vedea, nu am suflat o vorba despre inrudirea lor pe temei de valoare literara, nu de alta, dar in grup exista cel putin un element strident alogen din acest punct de vedere.

Cartea lui Fasman reprezinta debutul literar al autorului, un tanar (n. 1975) jurnalist cu preocupari eclectice si multiple inzestrari (colaborator la The Times Literary Supplement, Slate, The Moscow Times, The Washington Post sau The Economist). Un volum care se afla in curs de traducere si publicare in cateva zeci de tari si care isi exercita netulburat seductia, in ciuda faptul ca se strecoara pe sub complexe arcane alchimice, are multiple planuri narative, cu intersectii din vraistea carora iti trebuie atentie si istetime ca sa poti iesi. Puzzle-ul se oranduieste in jurul unei anchete politiste, palierul cel mai ademenitor al cartii, o ancheta condusa de un jurnalist neofit (Paul Tomm) din Connecticut, care se straduie sa afle motivele mortii unui profesor local de origine estoniana, Jaan Puhapaev. Mergand pe itele oferite de cele cateva indicii, ajungem in 1154, la Palermo, cand un spargator fura, din biblioteca geografului arabo-spaniol Al-Idrisi (cartograful personal al regelui Siciliei), un sac care contine cinsprezece obiecte ciudate, talismane si unelte alchimice, intre care Masa de smarald, izvor al vesnicei tinereti. Pretioasele scule se disperseaza in cele patru zari, iar vremelnicii lor posesori sunt haituiti, terorizati si, in cele din urma, ucisi. Invariabil. Semn ca nu-i dat oricui sa flirteze cu secretele celei mai secrete dintre arte. Ancheta lui Paul se transforma intr-un inventar al acestor obiecte curioase, al traseului lor milenar, si intr-o descriere, indragostita de detalii si plina de juisari metafizice, a semnificatiei lor in Marea Opera. Rafinata, palpitanta si inteligenta, aceasta istorie politista a Alchimiei va rapi cu siguranta multe inimi, chiar daca nu orice cuvant atins de Fasman se transforma in aur.