Bilantul coalitiei: datoria statului a explodat, dar economia este in cadere

In cele noua luni de mandat al guvernului coalitiei PD-L-PSD economia a evoluat radical diferit fata de asteptarile pe care le aveau toamna trecuta politicienii, economistii si oamenii de afaceri. Majoritatea indicatorilor macroeconomici s-au inrautatit pe fondul crizei globale, care a afectat inclusiv Romania, dar si pe fondul lipsei de actiune din partea factorilor de decizie.

In primul semestru din 2009 economia s-a contractat cu 7,5% fata de perioada similara din 2008, in timp ce somajul a crescut cu aproape doua procente si numarul firmelor intrate in faliment a avansat rapid de la o luna la alta. In schimb, datoria publica a crescut intr-un ritm alert, pentru ca statul s-a imprumutat masiv atat la bancile locale, cat si la institutiile financiare internationale pentru a compensa scaderea veniturilor la buget.

La sfarsitul lunii iulie, datoria publica era de 33 mld. euro, cu aproape 6 mld. euro peste nivelul consemnat la inceputul anului. Cea mai mare parte a banilor a fost folosita pentru cheltuieli curente.

Contractia economica s-a datorat in buna masura unor factori externi, cum ar fi scaderea investitiilor straine, a exporturilor si a remiterilor din strainatate si intreruperea brusca a finantarii primite de bancile locale de la grupurile-mama din Occident. Exporturile s-au contractat cu peste 18% in perioada ianuarie-iulie fata de intervalul similar din 2008, iar suma investita de straini in Romania s-a redus cu aproape 2,7 miliarde de euro.

Factorilor externi li s-a adaugat insa inertia guvernului in ceea ce priveste adoptarea de masuri de contracarare a problemelor din economie, spun analistii.

“Guvernul nu a luat niciun fel de masura de sprijinire a economiei. Trebuia sa ia in primul rand masuri de sprijinire a IMM-urilor si masuri de relaxare fiscala, cu toate ca pe partea de fiscalitate s-a confruntat cu constrangerile din acordul cu Fondul Monetar International (FMI). Era necesar ca Executivul sa se uite la tarile din jur, care au adoptat programe de stimulare a economiei”, apreciaza analistul Dragos Cabat, presedintele Chartered Financial Analyst (CFA).

In schimb, guvernul condus de Emil Boc nu doar ca nu a adoptat masuri de relaxare fiscala care sa impulsioneze economia, dar a introdus incepand cu luna mai un impozit minim anual cuprins intre 2.200 de lei si 43.000 de lei in functie de venituri, perceput firmelor care nu platesc impozit pe profit.

In lunile mai si iunie statul a incasat circa 69 mil. euro din impozitului minim, de trei ori mai mult decat se astepta initial. Guvernul s-a angajat insa sa elimine impozitul minim incepand cu 1 ianuarie 2010, in conditiile in care patronatele si analistii au declarat in repetate randuri ca acesta pune si mai multa presiune asupra companiilor aflate sub povara crizei, in loc sa fie un intrument de diminuare a evaziunii fiscale, asa cum s-a dorit initial.

Emilian Radu, consultant strategic si fost partener al firmei de consultanta PricewaterhouseCoopers, spune, de asemenea, ca Guvernul ar fi trebuit sa se concentreze pe mentinerea fiscalitatii sau chiar pe relaxarea temporara a acesteia pentru a ajuta companiile sa treaca peste dificultatile de moment.

“In astfel de momente trebuie sa ai curajul sa nu iei masuri care se refera la momentul prezent, sa te gandesti la viitor si sa rezisti tentatiei de a majora fiscalitatea. Este absolut necesara mentinerea sau chiar scaderea temporara a fiscalitatii, pentru ca aceasta nu trebuie sa fie un agent de motivare a cresterii economice si nu sa sufoce companiile”, considera Radu.

Analistul Dragos Cabat apreciaza ca Executivul ar fi trebuit sa se concentreze pe masuri care sa stimuleze cresterea productivitatii si nu a consumului. “Masurile guvernamentale ar fi trebuit sa stimuleze productia si in niciun caz consumul. Programul “Prima casa” nu a fost de succes pentru ca domeniile care trebuia stimulate erau agricultura si industria, nu constructiile”, noteaza el.

Productia industriala a Romaniei s-a contractat cu circa 13% in primul trimestru din 2009, ulterior ritmul de scadere diminuandu-se pana la o medie lunara de opt procente. In august, productia industriala a inregistrat un declin anual de 4,6%.

Cursul valutar s-a depreciat masiv la inceputul anului, cand a depasit pragul de 4,3 lei/euro, ulterior stabilizandu-se ca urmare a acordului de finantare externa incheiat cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala. In urma acestor acorduri Romania urmeaza sa primeasca, in mai multe transe, imprumuturi de 20 de miliarde de euro.

In primul semestru, ca urmare a intrarii in contul statului a primelor transe din creditele de la FMI si Comisia Europeana, datoria externa pe termen mediu si lung a crescut cu 9 miliarde de euro fata de sfarsitul anului trecut. In aceeasi perioada, soldul creditelor contractate de populatie si companii s-a diminuat cu mai mult de 1,5 miliarde de euro.