Bioetica, o stiinta complexa, in plina ascensiune

Recent, comunitatea medicala din Marea Britanie s-a aflat in fata unei probleme controversate: a permite sau nu sistemului national de sanatate (NHS) sa cumpere organe de la donatori vii. In timp ce medicii implicati in chirurgia de transplant sustin aceasta optiune – care ar reduce deficitul de organe pentru transplant- Asociatia Medicala Britanica se opune hotarat, informeaza BBC Health News. Dezbaterea ramane insa deschisa.

Un astfel de caz, care implica atat medicina performanta dar si considerente de ordin moral, se inscrie in problematica complexa a unei noi stiinte-bioetica. Progresul stiintelor medicale si biologice, in special in domeniul tehnologiei de varf, a permis obtinerea unor “miracole”: salvarea vietii prin transplant (cord, rinichi), sarcina “artificiala” la cuplurile infertile, terapia genetica, etc. Concomitent s-au ridicat insa probleme etice, de morala, care au depasit cadrul strict al actului medical. Era necesara aparitia unei specialitati complexe care – reunind principii de drept, filozofice, medicale si morale – sa poata raspunde adecvat acestor provocari etice.

Termenul de bioetica a fost introdus de medicul american Potter van Renssaler in lucrarea “Bioethics: bridge to the Future” (Bioetica :punte catre viitor). De atunci aceasta specialitate a cunoscut o dezvoltare accelerata, paralel cu evolutia tehnologica dar si a multitudinii de probleme etice legate de actul medical. In principiu, bioetica incearca sa mentina echilibrul dintre tehnologie si medicina clasica, pentru a conserva caracterul umanitar al stiintei medicale.

Unul dintre pionierii bioeticii in Romania, regretatul acad. dr. C-tin Maximilian considera aceasta stiinta “drept un punct de intalnire al tuturor celor ce urmaresc destinul uman supus presiunilor stiintei. Bioetica impune respectul omului ca intreg si asigurarea libertatii depline de exprimare. Nu pot fi statuate reguli stricte, fiecare caz fiind unic, dar pot fi enuntate pricipii de ghidare: autodeterminarea persoanei, respectul vietii, principiul utilitatii (primeaza binele populatiei la nivel individual si social), principiul egalitatii, al justitiei si echitatii precum si principiul “primum non nocere” (sa nu faci rau).

Problemele actuale dezbatute de specialistii in bioetica sunt: fertilizarea in vitro, mamele “surogat”, cercetarea genetica, clonarea, etica transplantului.

Pe plan international, bioetica se bucura de un mare interes. OMS a lansat in octombrie 2002 Initiativa privind sanatatea si etica, care urmareste sa asigure un punct de vedere coerent si corect in examinarea problemelor etice legate de actul medical.

La nivel european, tarile candidate trebuie sa abordeze si domeniul bioeticii in vederea aderarii.

In Romania, notiunile de bioetica nu sunt cunoscute suficient de publicul larg, acestea fiind tratate uneori fragmentar in cadrul diverselor stiinte: jurisprudenta, medicina, filozofie, teologie. Functioneaza in prezent comisii mixte in Ministerul Sanatatii, la Patriarhie, precum si Comitetul National Roman de bioetica, in cadrul Comisiei Nationale Romane pentru UNESCO. De asemenea, disciplina de bioetica este prezenta in curicula facultatilor de medicina, sociologie si filosofie.