Biserica Sf. Gheorghe in preajma Ocupatiei

Intrata in razboi in urma presiunii majoritatii oamenilor politici si a strazii, Romania avea curand sa resimta duritatea, neplacerile, abuzurile, intr-un cuvant: suferinta. Armatele Puterilor Centrale ocupasera Capitala si nu concepeau sa se poarte cu manusi.

Germanii, austriecii, bulgarii si otomanii aveau polite de platit, iar momentul asteptat al razbunarii sosise. De parca ocupatia nu ar fi fost de ajuns, vremea a fost si ea cainoasa. In plina luna octombrie se napustise asupra bucurestenilor un ger crancen. Intr-o dimineata, trecatorii au gasit pe trotuarul dinspre Sf. Gheorghe al strazii Lipscani o duzina de vrabii, pasari care inviorau copacii gradinii ce inconjura biserica.
Din fericire, starea de spirit a balcanicilor era incomparabil mai calda, mai luminoasa decat acea toamna cenusie si friguroasa a anului 1916. Teatrele aveau mai multi spectatori ca niciodata, desi ocupantul impusese norme de cenzura extrema si fiecare cuvant era cantarit si intors pe toate partile. Legea martiala pandea si ea din umbra. Totusi, teatrele functionau, dovada – afisul dinaintea caruia s-a oprit perechea din fotografie, un afis ce informa ca la Teatrul Modern, de pe strada Doamnei, se juca piesa lui Caragiale D’ale carnavalului.
Langa el era lipit afisul cinematografului Splendid si asa mai departe. Inca neconfruntati cu foametea, bucurestenii doreau si reuseau sa traiasca la standarde europene.