BNR continuă să adune valută, dar cui folosește?

Banca Națională a strâns în vistierie 32,8 miliarde de euro, raportând astfel un nou vârf istoric pentru rezervele valutare, însă această “bogăție” nu se reflectă cu nimic în evoluția economiei reale, care nu reușește să își revină din scădere, inclusiv din cauza lipsei de finanțări.

Rezervele de valută ale BNR cresc acum exclusiv pe baza împrumuturilor pe care le face statul – banii luați de la Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional (FMI) – care însă vor trebui rambursați în numai câțiva ani.

Deși BNR are în conturi cu 5,5 miliarde de euro mai mult decât în octombrie 2008, când valul crizei financiare internaționale a lovit în plin România, abia de câteva luni a găsit curajul să lase lichidități din abundență pe piața interbancară, stimulând astfel băncile să reia creditarea.

“Acesta este și motivul pentru care un acord cu FMI de natura celui existent nu se mai justifică, pentru că nu ar face decât să pompeze noi fonduri în rezervele BNR, fără ca acestea să ajungă și în economia reală. Trebuie un acord care să permită accesul statului și firmelor la piețele de capital internaționale, pentru a finanța efectiv creșterea economică”, spune Radu Crăciun, director de investiții la Eureko Pensii.

Luna trecută BNR a contabilizat intrări de valută în rezervă de 2,6 miliarde de euro, în condițiile în care Ministerul Finanțelor a împrumutat de la bănci 1,3 miliarde de euro, dar și alimentări ale contului Comisiei Europene și modificări ale rezervelor minime ale băncilor.

Inclusiv guvernatorul Mugur Isărescu a admis în mai multe rânduri că BNR păstrează o rezervă excedentară după majoritatea indicatorilor de comensurare, însă principalul argument este acela de a da încredere în leu. Baza monetară – adică numerarul în circulație și disponibilitățile băncilor din conturile deschise la BNR – este de circa 11 miliarde de euro, fiind acoperită în proporție de trei la unu de rezervele internaționale. De altfel, Isărescu a lăsat să se înțeleagă la începutul acestei săptămâni că BNR ia în considerare o implicare mai activă în susținerea creșterii economice, în condițiile în care canalele clasice de transmisie monetară nu funcționează corect, fără să dea însă mai multe detalii.

“Deja BNR lasă mai mulți lei pe piață și mi se pare că în momentul de față asistăm la o testare mascată a relaxării politicii monetare”, spune Radu Crăciun.