BNR: Nu credem că actualul curs al leului este supraevaluat

BNR nu anticipează presiuni majore asupra cursului de schimb determinate de retrogradarea ratingului Greciei, însă consideră că riscul de contagiune rămâne “preocupant”, fiind posibil ca situația economiilor de la periferia zonei euro să determine o încetinire ușoară a creșterii PIB, spune Cristian Popa, viceguvernatorul băncii centrale, responsabilul de politica monetară.

De asemenea, el spune că probabilitatea revenirii recesiunii în România este “nesemnificativă”. “Am auzit aprecieri legate de nivelul supraevaluat al leului. Nu cred că este vorba de așa ceva. Avem cel puțin patru bănci de investiții în ale căror estimări România se află printre 40 țări emergente, unde cursul este cel mai apropiat de fair value (valoarea corectă), dacă ne uităm la ultimii cinci ani de zile. A calcula un curs de echilibru este foarte complicat și atunci când economia funcționează liniar”, a menționat Popa. Asociația Oamenilor de Afaceri crede că un nivel al cursului de 4,7 lei pentru un euro ar fi mai aproape de realitatea economică și i-ar sprijini pe exportatori. De partea cealaltă, BNR mizează mai mult pe estimările băncilor străine de investiții, care cred că valoarea reală a cursului în acest moment este cuprinsă între 4-4,1 lei/euro. De la începutul anului cursul s-a mișcat între 4,08 și 4,28 lei/euro cu o tendință de apreciere a leului. Totuși, această apreciere, care de la începutul anului este de 3%, începe să erodeze câștigurile exportatorilor, segmentul care a susținut economia în criză. Mihai Ionescu, președintele Asociației Exportatorilor și Importatorilor (ANEIR), spune că ei nu au cerut o depreciere a leului pentru a ajuta exportatorii, ci o stabilitate a cursului. Popa a afirmat că banca centrală vrea să evite o volatilitate foarte mare a cursului. “Vom avea întotdeauna un curs pe care piața îl va dicta. Adevărul îl dă piața. Banca centrală vrea să evite o volatilitate excesivă. Nu vorbim de un nivel de curs pe care îl preferăm sau nu. Nu ne referim niciodată la niveluri de curs sau la intervale de curs, ci la nevoia de a evita această volatilitate. O volatilitate excesivă nu face bine economiei și poate să afecteze anticipațiile.” Reverindu-se la ecoluția economiei, Popa a spus că probabilitatea revenirii recesiunii nu este semnificativă. În ciuda ajutorului financiar major de la FMI, Comisia Europeană și alți finanțatori internaționali, de aproximativ 20 mld. euro, economia românească nu reușește să-și revină semnificativ, ceea ce pune mari probleme atât sectorului privat, cât și celui bugetar. Creșterea economică din trim. IV 2010 și trim. I 2011 este destul de anemică, ceea ce face ca toate speranțele pentru acest an de a avea un plus total de 1,5% să se îndrepte spre trim. III și IV, în condițiile în care așteptările pentru trim. II sunt destul de rezervate. “Balanța riscurilor este relativ simetrică. Evoluția economiei poate să fie mai bună sau mai rea. Vedem pe tot anul o creștere economică de aproximativ 1,5%. Este posibil ca agravarea temerilor legate de evoluția economiilor de la periferia zonei euro să aibă efecte negative asupra încrederii și fluxurilor de capital”, a menționat Popa. El a susținut că este posibilă revenirea creditării în teritoriul pozitiv, pe fondul creșterii cererii de la companii și persoanele fizice cu bonitate. Dincolo de lipsa unei creșteri economice sustenabile, principala problemă macroeconomică este inflația mare, care s-a datorat în cea mai mare parte creșterii TVA de anul trecut, ceea ce a atras majorarea prețurilor. În ciuda politicii monetare destul de restrictive a BNR, cu păstrarea dobânzii-cheie la lei la 6,25% de mai bine de un an, presiunile inflaționiste nu au scăzut. Creșterea prețului la alimente a lovit puternic în inflație. După majorarea TVA, inflația anuală a sărit de la 5% la 8%, peste așteptări. BNR se așteaptă să coboare spre 5% în a doua parte a anului. “Inflația este o boală extrem de perfidă. Este o boală de care scapi foarte greu. Poate să ducă și la obișnuință. O societate obișnuită cu inflația se debarasează foarte greu (de aceasta – n. red.)”, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, care de 21 de ani, de când se află în fruntea BNR, se luptă cu inflația.