Boc și Isărescu mențin data de aderare la euro pentru 2015

România menține anul 2015 drept țintă pentru aderarea la zona euro și se va concentra pentru a păstra nivelul deficitului, al datoriei publice și al inflației în limitele stabilite conform preve­derilor europene pen­tru în­de­plini­rea acestui obiectiv, a anunțat premierul Emil Boc, după o întâlnire la sediul BNR cu guvernatorul Mugur Isă­res­cu pe această temă.

Pe măsură ce temerile privind o “ruptură” a Uniunii, o împărțire între zona euro și non-euro, în care primii să dicteze, iar ultimii să execute cresc, crește și interesul pentru o clară poziționare a țărilor în acest montaj. Acuzațiile aduse Greciei, unele dintre ele privind faptul că a intrat în zona euro nepregătită, punând sub semnul întrebării întregul eșafodaj, ar putea conduce la o mult mai atentă analiză a unei cereri de aderare la euro.

Pe de altă parte, chiar cazul Greciei determină multe dintre țările aflate în afara zonei să încerce să amâne momentul aderării – este cazul Ungariei, al Poloniei și chiar al Bulgariei.

Peste aceste două tendințe apasă însă realitatea observată în ultimele

luni, dar mult mai accentuat la ultimul summit al UE pentru salvarea zonei euro – anume că deciziile au fost luate de cei 17 membri ai clubului, în vreme ce liderii Marii Britanii, ai României sau ai Suediei au fost invitați doar la dineu, deși multe dintre decizii vor avea impact și asupra țărilor non-euro.

Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a propus ieri Guvernului și specialiștilor în econo­mie lansarea unei dezbateri publice având ca temă ideea lansată de Lordul Owen, fost ministru de finanțe al Marii Britanii cu privire la constituirea în cadrul UE a unui grup al celor 10 state membre ale Uniunii, dar care se află în afara zonei euro.

AOAR propune ca România să inițieze constituirea “grupului Non-Euro”, în care țări ca Marea Britanie, Suedia sau Polonia, alături de celelalte țări din afara zonei non-euro, să propună adoptarea de măsuri care permit apărarea mai fermă a intereselor țărilor membre în procesul de negocieri ce au loc la nivelul UE.

Premierul Emil Boc a anunțat ieri după reuniunea “Comitetului interministerial pentru trecerea României la euro”, că România menține ca țintă de aderare anul 2015. “În această privință, România se mișcă în direcția corectă privind deficitul, nivelul datoriei publice și, de asemenea, nivelul inflației respectă criteriile de aderare în 2015 la zona euro. Pentru a atinge ținta aderării la euro în 2015, trebuie să muncim și să menținem în fiecare an deficitul, nivelul datoriei publice și inflația conform prevederilor europene. Inflația coboară, în prezent, lună după lună și ajungem la nivelul nordului Uniunii Europene”. În mai Guvernul și Banca Națională au decis să mențină anul 2015 ca obiectiv de aderare la zona euro, iar Executivul a hotărât crearea unui comitet care să monitorizeze îndeplinirea obligațiilor aferente aderării la zona euro, astfel încât România să fie pregătită pentru aderare la termenul convenit. Acest comitet este condus de primul-ministru și îi are ca membri pe guvernatorul Băncii Naționale (ca vicepreședinte), pe vicepremierul Guvernului, pe miniștrii Finanțelor, Economiei, Muncii, Educației, Justiției și Administrației, precum și pe reprezentanți ai Departamentului Afacerilor Europene, Institutului Național de Statistică și Cabinetul premierului. Din comitet fac parte și câte un reprezentant al confederațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național, dar aceștia asistă la lucrări ca simpli membri fără drept de vot. Înainte de a intra în zona euro, o țară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăși 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflația să nu depășeascăn cu 1,5% media celor mai performante țări din zona euro) și să se afle timp de doi ani în ERM-2, în cadrul căruia moneda națională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% față de euro.