Boc trece trei legi controversate in fata unui Parlament ostil

Premierul Emil Boc a angajat ieri raspunderea Guvernului in fata Parlamentului pe legea salarizarii unitare, legea educatiei nationale si legea de restructurare a agentiilor guvernamentale, dar “fractura” nu s-a produs intre putere si opozitie, ci chiar in sanul majoritatii de guvernare. Practic, aproape trei sferturi din Parlament (PSD, PNL, UDMR) a fost ostil angajarii raspunderii.

UDMR inca examina aseara ipoteza semnarii unei motiuni de cenzura alaturi de liberali, intrucat, potrivit presedintelui executiv al formatiunii, Kelemen Hunor, “legea salarizarii unitare este varza”.

Fierberea cea mare s-a produs insa la PSD. Social-democratii au examinat ieri toate posibilitatile de blocare a angajarii raspunderii Guvernului, plecand de la ipoteza sustinerii unei motiuni de cenzura initiate de PNL si UDMR pana la boicotarea sedintelor de angajare a raspunderii (angajarea se face separat pentru fiecare proiect), astfel incat, in lipsa cvorumului de sedinta (50% din numarul parlamentarilor), demersul sa fie amanat.

PSD, strans cu usa

Pana la urma, PSD a ramas in sala (la inchiderea editiei angajarea se facuse doar pe legea educatiei) asigurand cvorumul de sedinta (liberalii nu au fost prezenti), dar acest lucru nu inseamna ca social-democratii sunt devotati demersului premierului.

Insa chiar gestul PSD arata cat de constrans de situatie este acest partid care are, pana la urma, jumatate dintre membrii Executivului. Seful PSD a argumentat ca, in acest moment de criza, escaladarea conflictului politic ar fi iresponsabila, dar a acuzat “presiunea” la care este supus partidul sau. PSD a sustinut ieri ca nici nu cunoaste varianta finala a legilor pe care Guvernul isi angajeaza raspunderea, varianta care, de altfel, ieri la pranz, cu cateva ore inainte de angajarea raspunderii, nu era facuta publica. PSD a pus intreaga situatie pe seama lui Traian Basescu, responsabil, au spus liderii acestui partid, pentru presiunile facute asupra premierului pentru angajarea raspunderii. PSD a anuntat ca isi rezerva dreptul de a modifica pe parcurs proiectele de legi trecute prin angajarea raspunderii.

Sub presiunea strazii

Calculul electoral este si el important aici, pentru ca ar putea presupune un cost. In vreme ce premierul angaja raspunderea Guvernului, cateva mii de sindicalisti au protestat in fata cladirii Legislativului fata de legea salarizarii, in vreme ce o delegatie de 100 dintre acestia a intrat sa asiste la lucrari. In aceeasi vreme, PD-L si-a asigurat si el sprijinul din sala aducand pe locurile rezervate invitatilor peste 200 de simpatizanti.

Nu este inca limpede daca guvernul va infrunta o motiune de cenzura si ramane de vazut daca liberalii vor strange semnaturile necesare (un sfert din numarul parlamentarilor).

Potrivit Constitutiei, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, este votata de jumatate din numarul parlamentarilor.

Daca Guvernul nu a fost demis in urma motiunii, proiectul de lege se considera adoptat.

Opozitia are insa si o alta arma impotriva proiectelor trecute prin angajarea raspunderii, anume sesizarea Curtii Constitutionale. PNL spune ca a gasit in aceste proiecte mai multe articole care incalca constitutia.

Demersul de sesizare a Curtii nu apasa prea mult asupra ansamblului proiectelor. Executivul este obligat, in urma unei eventuale decizii de neconstitutionalitate a Curtii, sa modifice doar aceste articole declarate neconstitutionale.

Esenta legilor

1. Legea cadru privind salarizarea unitara a personalului bugetar

• Niciun bugetar nu va inregistra o diminuare a salariului brut de care beneficiaza acum. Trecerea la noul sistem de salarizare se va realiza etapizat, in perioada 2010-2015.
• Ponderea in PIB a cheltuielilor cu salariile bugetarilor va fi redusa progresiv de la 9,4% in 2009 la 8,7% in 2010, la 8,16% in 2011, la 7,88% in 2012, 7,58% in 2013, 7,34% in 2014 si 7% pentru 2015 si anii urmatori.
• Raportul intre salariul de baza minim si cel maxim in sectorul bugetar este de 1 la 12.
• In 2010, majorarea salariilor, soldelor si indemnizatiilor se va face numai pentru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei lunar si fara a depasi aceasta valoare. Valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00 pentru anul 2010 este de 705 lei.
• Salariul minim prevazut in legea de salarizare unitara va creste dupa 2010 peste nivelul de 705 lei, stabilit pentru anul viitor, doar daca numarul de angajati va fi redus astfel incat sa permita respectarea tintelor anuale privind ponderea cheltuielilor de personal in PIB.
• Suma sporurilor si indemnizatiilor individuale nu va depasi 30% pentru fiecare angajat din sectorul bugetar. Guvernul poate aproba depasiri ale acestei limite pentru anumite categorii de personal si conditii temporare de munca ce fac necesare acordarea unei plati suplimentare.
• Incepand cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotarari ale Guvernului si indemnizatiile de conducere care faceau parte din salariul de baza, din solde, respectiv din indemnizatiile lunare de incadrare se introduc in salariul de baza, in solde, respectiv in indemnizatiile lunare de incadrare “corespunzatoare functiilor din luna decembrie 2009” atat pentru personalul de executie, cat si pentru functiile de conducere.
• Pana la 30 iunie 2010 pot fi formulate propuneri de imbunatatire si simplificare a anexelor din legea salarizarii unitare, ce vor fi analizate de o comisie formata din specialisti ai unor ministere si cate un reprezentant desemnat de fiecare confederatie sindicala reperezentativa la nivel national.

2. Legea de reorganizare a unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si FMI.

• Guvernul estimeaza, in expunerea de motive a proiectului, ca prin solutiile de reducere a costurilor, asumate in Parlament, precum zile libere fara plata, reorganizarea agentiilor si limitarea cumulului salariu-pensie, va obtine in 2009 un plus de 954,4 milioane de lei la bugetul consolidat.
• Peste 7.800 de persoane vor fi concediate pana la sfarsitul anului prin restructurarea celor 223 de agentii guvernamentale, angajatii disponibilizati urmand sa primeasca plati compensatorii in cuantum de minimum un salariu, negociat conform Codului muncii si contractului colectiv de munca.
• Din totalul celor 223 de agentii vor continua sa functioneze doar 112 structuri, dintre care 33 sunt institutii reglementate prin acordurile cu Uniunea Europeana, proces care va impune si concedierea unor angajati.

3. Legea educatiei nationale

• Invatamantul va primi minimum 6% din PIB anual; cercetarea va primi minimum 1% din PIB anual.
• Scoala se generalizeaza la 13 clase, din care 11 obligatorii, cuprinzand si grupa pregatitoare.
• Obligatia de a frecventa invatamantul preuniversitar, la forma de zi, inceteaza la varsta de 18 ani.
• Invatamantul de stat este gratuit, dar pentru unele activitati si programe de studii se pot percepe taxe in conditiile stabilite de lege.
• Scolile si liceele vor fi conduse de un consiliu de administratie (format din parinti, profesori si reprezentanti ai administratiei locale), care vor alege directorul institutiei.