Boeing devine diplomat

Dilpomatul de cariera Thomas Pickering are sarcina dificila de a ajuta gigantul american Boeing sa se redreseze si sa-si schimbe cultura organizationala. Pikering s-a alaturat echipei Boeing in 2001, dupa o frumoasa cariera de ambasador in Rusia, India, Israel, El Salvador, Nigeria si Iordania. El a mai lucrat la natiunile Unite si a fost consilier special al lui Henry Kissinger.

Preocuparea sa, ca vicepresedinte de relatii internationale, este de a se lupta cu o contradictie care face ca Boeing, cel mai mare exportator american, sa fie in acelasi timp una dintre cele mai putin importante companii globale. Desi marca Boeing este puternica la nivel international, stilul si forta de munca raman tipic americane. Fara a se orienta in afara granitelor, compania ramane strans legata de baza conservativa de la Seattle si este sfasiata de luptele interne dintre grupurile americane pe care le-a preluat: McDonnell Douglas, Rockwell si Hughes.

Boeing a incercat sa limiteze aceste ciocniri culturale mutand sediul central de la Seattle la Chicago, si distantandu-se de identitatea de simplu producator de aeronave. O parte importanta din cosmetizarea companiei este construirea unei imagini de jucator global, din motive de concurenta cu europenii de la Airbus. Dupa decenii de dominare a pietei comerciale de aeronave, Boeing se pare ca va ceda titulatura de lider de piata in fata rivalului euorpean. In contextul tensiunilor continue in relatiile transatlantice, Boeing are numai de pierdut daca nu scoate din maneca o imagine de comapnie globala.”Cand m-au angajat, au mentionat ceva despre globalizare, dar le-am spus ca nu sunt sigur ce inseamna asta”, spune cu modestie Pickering.

Specializat pe relatii internationale, fostul diplomat a inceput sa refaca imaginea boeing punand accent pe relatiile cu furnizorii straini, subliniind faptul ca, din punct de vedere comercial, 60% din aeronavele Boeing nu sunt fabricate in afara SUA. In Marea Britanie, de exemplu, Boeing are peste 200 de furnizori, care totalizeaza 35.000-40.000 de oameni care lucreaza pentru aeronavele americane. “In ultimii ani, am fost al doilea client al industriei aerospatiale britanice, dupa Ministerul de Aparare. Lasam in Marea Britanie circa 2 miliarde de dolari annual sub forma de taxe vamale, si asta reprezinta un exemplu al impactului nostru global”.

Al doilea obiecttiv din programul lui Pickering este schimbarea culturii interne, astfel incat “maniera in care facem afaceri sa devina mai deschisa spre dimensiunea globala”. Pentru aceasta, el vrea sa angajeze o armata de 20 de diplomati, care sa vegheze asupra afacerilor Boeing dintr-o anumita regiune. Recrutii “au o experienta specializata in propira lor tara si ne pot ajuta operand ca ambasadori Boeing”, spune Pickering.

Pentru unii observatori insa, trupele elitei diplomatice adunate sub emblema Boeing reprezinta doar o intoarcere la vechiul mod de a face afaceri in industria aerospatiala, si anume la incheierea de contracte prin exploatarea relatiilor detinute de recruti in cercurile diplomatice si politice.
andreea.melinte@zf.ro