Bogza, Bancpost: Clienții care vor să dea băncile în judecată să nu se aștepte să primească ajutor

“Este mult mai bine ca neînțelegerile să fie rezolvate prin parteneriat decât pe cale juridică. Dacă acești clienți care merg în instanță și fac publicitate negativă vor avea în viitor nevoie de restructurări ale creditelor, este puțin probabil ca acea bancă cu care au intrat în conflict deschis să îi mai ajute”, a declarat Mihai Bogza, președintele Bancpost, într-o discuție cu ZF. El a fost viceguvernator al BNR responsabil cu supravegherea.

Modificarea cadrului de reglementare a creditelor pentru consumatori din această vară, prin Ordonanța de urgență 50/2010, a angrenat mii de clienți într-o mișcare fără precedent, aceștia cerând băncilor să le reducă ratele la credit, prin eliminarea comisioanelor scoase acum în afara legii, dar și trecerea la indicatori de dobândă transparenți. Bancherii au dat o interpretare diferită noilor reglementări, considerând că aplicarea lor nu ar trebui să ducă la modificarea costurilor pentru clienți. De aici și până la constituirea unor grupuri de clienți, care intenționează să demareze procese colective împotriva băncilor, nu a fost decât un pas.

Cel mai bine organizați și vocali au fost clienții Volksbank și BCR, care deja au contractat serviciile unei case de avocatură, care să îi reprezinte în instanță. Grupuri de clienți nemulțumiți au început însă să apară pe internet în cazul mai multor bănci, printre care și Bancpost. Bogza spune că odată cu aplicarea ordonanței, clienții care consideră că plătesc rate prea mari pot să apeleze la varianta refinanțării creditului, pentru că au fost eliminate barierele administrative.

“Ordonanța 50 a eliminat comisionul de rambursare anticipată. Nicio bancă nu își mai poate permite să țină costul nejustificat de ridicat pentru că va fi penalizată de client prin refinanțare. Dacă clientul nu poate să migreze, înseamnă că prețul nu este ieșit din comun. Și ce bancă își permite să piardă clienții după ce a investit ca să îi atragă, prin cheltuieli de marketing, de dezvoltare a rețelei și infrastructurii?” De altfel, mai mulți jucători, precum Raiffeisen sau BCR, au venit în această perioadă cu oferte speciale pentru refinanțarea altor credite, renunțând în unele cazuri la comisionul de analiză a dosarului.

În retail ne concentrăm pe clienții existenți

Șeful Bancpost spune că cererea de credite pe retail este foarte slabă, astfel că banca se concentrează asupra clientelei existente.

“Pe retail ne-am propus să întărim și să dezvoltăm relațiile cu clienții existenți. În condițiile crizei este extrem de dificil să atragi clienți noi, așa că punem pe primul plan dezvoltarea relației cu cei existenți. De aceea, am încercat să îi ajutăm pe acei clienți care au dificultăți de rambursare, dar cooperează cu banca pentru găsirea unor soluții”, spune Bogza. Până în prezent, Bancpost a acordat facilități de restructurare a creditelor pentru 15.000 de clienți persoane fizice, cărora li se adaugă câteva mii de companii. Banca a fost printre primii jucători care au venit anul trecut cu un pachet de soluții propuse clienților cu probleme, mergând de la schimbarea datei de plată a ratei lunare până la eșalonarea pe o perioadă mai lungă a rambursării.

În ce privește strategia pe retail, Bancpost încearcă să câștige puncte pe calitatea serviciilor, în condițiile în care ceilalți mari jucători fac, de asemenea, pași pentru a-și individualiza oferta. BCR mizează pe atragerea clienților cu conturi de salarii, cărora să le ofere pachete de produse și servicii, în timp ce BRD pariază pe produse inovatoare, iar Raiffeisen pe consolidarea datoriilor clienților existenți, prin refinanțarea creditelor luate de la alte bănci.

“Orice produs inovator încerci să oferi, dacă are succes, piața îl va replica imediat. Dar calitatea serviciilor este mai greu de replicat, iar aici încercăm să ne canalizăm eforturile”, spune Bogza.

Profitabilitatea rămâne sub semnul întrebării

Deși grupul financiar elen Eurobank, proprietarul Bancpost, a raportat profituri pentru primele două trimestre din 2010 în România, Bogza spune că în continuare banca se concentrează mai mult pe asigurarea stabilității operațiunilor decât pe câștiguri. Rezultatele publicate de grup sunt calculate conform standardelor internaționale de raportare financiară, fiind consolidate și pentru celelalte subsidiare locale. La nivel individual, Bancpost continuă să raporteze la BNR pierderi, pentru că sistemul local de contabilitate prevede un tratament mai dur în cazul creditelor neperformante.

“Este dificil ca atunci când clienții sunt tot mai afectați de criză sistemul bancar să înregistreze profit”, admite Bogza.

El spune că Bancpost, care a trecut anul trecut printr-un proces laborios de reașezare a operațiunilor (care a inclus și disponibilizări de personal și închiderea a șapte unități), nu mai are nevoie acum de măsuri drastice de ajustare. Anul acesta banca a deschis chiar o unitate nouă, însă continuă să pună presiune asupra furnizorilor pentru reducerea costurilor. În paralel, veniturile operaționale au fost majorate, inclusiv prin creșterea dobânzilor.

“Am încercat să găsim acel punct în care creșterea dobânzilor să acopere cât mai mult din costul cu riscul de credit și costul resurselor, dar fără să ne omorâm clienții. Cât timp am înregistrat o pierdere, nu putem fi acuzați că am avut dobânzi prea mari, cu atât mai mult cu cât noi înșine am redus foarte mult cheltuielile de la începutul crizei.”

În altă ordine de idei, Bogza spune că șefii grupului de la Atena rămân interesați de piața locală. România este de altfel cea mai mare piață externă pentru Eurobank, cu active de 5,8 mld. euro. Polonia se apropie cu active de 5,6 mld. euro, în timp ce în Bulgaria grecii au active de 4 mld. euro.

“Mesajul pe care îl primim în mod constant de la Atena este că România e o piață strategică, criza nu va ține la nesfârșit și noi trebuie să fim pregătiți pentru a relua rapid creșterea. Expunerea grupului pe România nu a scăzut”, afirmă Bogza.

Ce spune Bogza despre piață

• Mai normal ar fi să vedem fuziuni în România decât în Grecia, care are patru bănci mari. Dar la noi băncile sunt deținute de grupuri străine și nu apar astfel de mișcări, chiar dacă multe dintre ele nu au masa critică. De obicei ieșirea de pe piață se face prin vânzare, dar acum nu are cine să cumpere.
• E bine să poți prelua participații în companii, dar, ca bancă, nu te poți transforma în SIF. Oricum, când o companie la care ești creditor intră în insolvență, intri de facto în management. Discuți cu administratorul special, îi aprobi măsurile, este ca și cum ai fi acționar.
• Pe zona de corporate putem vorbi mai degrabă de anumite companii decât de sectoare întregi care să meargă bine. De asemenea, creditul ipotecar manifestă o tendință ușoară de creștere. În zona firmelor mici și a creditului de consum cererea este însă foarte redusă.