Bombardamentele sovietice (I)

Intrarea Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial, la 22 iunie 1941, a determinat armata romana sa ia masuri de aparare antiaeriana in sectorul Cernavoda-Constanta.
Exceptand avioanele sovietice care au survolat orasul Constanta, mitraliind localitatea pentru a provoca panica in randul constantenilor, sovieticii au incercat sa incetineasca inaintarea trupelor romano-germane pe Frontul de Est, bombardand caile de comunicatii si instalatiile industriale din spatele frontului, cum a fost cazul atacarii, la 13 si 15/16 iulie 1941, a podului de la Cernavoda si a portului Constanta. Efectele bombardamentelor au fost aduse la cunostinta Consiliului de Ministri, prin note informative, de catre Directia Generala a Politiei. Astfel, la 10 august 1941, ora 00.50 a.m., un avion sovietic a lansat doua bombe asupra fabricii de fier din Cernavoda, distrugand trei case si ranind grav cinci salariati, dintre care trei au murit ulterior la spital. O alta bomba, lansata in partea nordica a orasului, a cazut in via capitanului Voiculescu. In aceeasi zi, la 4.30 a.m., “au aparut trei avioane din directia Constanta: unul la inaltimea de 1.000-1.500 m, iar alte doua la inaltimea de 400 m”. Ajungand in dreptul podului de la Cernavoda, avioanele au coborat in picaj, lansand doua bombe. Una a cazut la capatul podului de la Cernavoda, lovind conducta de petrol si incendiind-o, iar a doua a cazut langa al doilea picior al podului, conducta de petrol explodand. Primul incendiu a fost stins imediat, iar cel de-al doilea a fost inabusit dupa aproximativ o ora si jumatate. Ambele bombe au lovit si marginea podului, stricand legaturile de sus ale operei de arta, pe o lungime de cativa metri. Linia ferata nu a avut de suferit, insa “din cauza slabirii legaturilor podului, trenurile nu circula pe pod, iar pasagerii fac transbordare”. Incendiile produse la ambele conducte de petrol au slabit o parte din fieraria podului. La 6.00 a.m., trei avioane inamice, care au venit pe Dunare din directia Orsova, au bombardat orasul Cernavoda. Una dintre bombe a cazut intre statia CFR Cernavoda si pod, avariind calea ferata si conducta de petrol care venea de la Ploiesti.
Constatand ca bombardamentele nu au avut efectul scontat, sovieticii au incercat sa foloseasca, in paralel, parasutisti, cu sarcina de a mina obiectivele considerate greu de atins.