Versiunea completă
Ziarul de Duminică

„Bombele” Târgului/ de Elisabeta Lăsconi

„Bombe” frumos ambalate în coperte așteaptă prilejul exploziei, adică Târgul de carte Gaudeamus, au ca ținte sigure cititorii și poartă semnături prestigioase de „fabricație”: întâi trei scriitoare distinse cu Premiul Nobel, Selma Lagerlöf, Toni Morrison și Herta Müller, apoi trei autoare de succes, posibile candidate la Nobel în anii ce vin – Sofi Oksanen, Elif Shafak și Zeruya Shalev, și două r…

Elisabeta Lasconi · 15 noiembrie 2012 · 4 min de citit

“Bombe” frumos ambalate în coperte așteaptă prilejul exploziei, adică Târgul de carte Gaudeamus, au ca ținte sigure cititorii și poartă semnături prestigioase de “fabricație”: întâi trei scriitoare distinse cu Premiul Nobel, Selma Lagerlöf, Toni Morrison și Herta Müller, apoi trei autoare de succes, posibile candidate la Nobel în anii ce vin – Sofi Oksanen, Elif Shafak și Zeruya Shalev, și două romanciere cunoscute, una la noi – Florina Ilis, alta pe mapamond – J.K. Rowling, care își schimbă formula în cărți noi ce amenință să devină curând bestseller.

Nobelizate

Interesantă asociere între cele două nobelizate: Selma Lagerlöf distinsă cu prestigiul premiu în 1909, și Herta Müller în 2009. Un secol separă primul Nobel acordat unei scriitoare de cea mai proaspătă laureată. Li se adaugă Toni Morrison, laureata din 1993.

Dacă anul trecut Editura Humanitas ne-a făcut surpriza minunatelor povești din Cartea de Crăciun de Selma Lagerlöf, în acest an lansează un roman cu tâlc al scriitoarei suedeze, Împăratul Portugaliei: istoria iubirii nemăsurate a tatălui față de fiica lui, plecată în lume ca să agonisească bani pentru părinții pe cale să-și piardă și puținul avut.

Humanitas fiction îmbogățește seria de autor dedicată Hertei Müller, cu prima ei carte, Ținuturile joase: un volum de proză scurtă în care lume șvabilor bănățeni este scrutată cu ochii necruțători ai unui copil. Este, de altfel, cartea debutului în Germania, anunțând o scriitoare autentică, iar traducerea le restituie cititorilor români o lume pierdută.

Editura Art o publică de câțiva ani buni pe Toni Morrison, romanul de acum, “Jazz”, are în centru un triunghi amoros și o tonalitate de tragedie greacă, născută din contradicțiile ce le provoacă sclavia și libertatea, masculinul și femininul.

… și nobelizabile

Trei scriitoare promovate de Editura Polirom ilustrează bogăția și diversitatea ficțiunii la feminin. Elif Shafak, îndrăgită pentru frumoasele romane cu parfum oriental (“Bastarda Istanbulului” și “Cele patruzeci de legi ale iubirii”), poate fi descoperită scriind despre complicata relație dintre scris și maternitate, despre haremul ce stă pitit în fiecare femeie în “Lapte negru”.

Zeruya Shalev își nuanțează temele predilecte (viața de familie, tensiunile dintre părinți și copii, alegerile făcute) în romanul “Fărâme de viață”, prilej pentru cititori să regăsească finețea analizei psihologice și scriitura șerpuitoare. Iar Sofi Oksanen, autoare finlandeză intrată deja pe lista pariurilor pentru Nobel, poate fi descoperită prin romanul debutului cu un titlu cutremurător “Vacile lui Stalin” (căci nu despre vite este vorba…).

Bombe-surpriză

Nu aș fi crezut că înainte de Targul de carte Gaudeamus se produc atâtea surprize în zona ficțiunii semnate de scriitoare. Și cu atât mai puțin ca romanul anunțat drept “bomba cea mare” – romanul pentru adulți semnat de creatoarea lui Harry Potter – “Moarte subită” de J.K. Rowling (Ed. Trei) să fie concurat serios de un roman românesc publicat de Cartea Românească: “Viețile paralele” de Florina Ilis!

Un roman uriaș la propriu – 688 pagini!, ce ambiționează să cuprindă un secol și jumătate din biografia lui Mihai Eminescu – antumă și postumă – cu “nodurile” ce leagă ipoteze și teorii: geniu și nebunie, conspirație și asasinat, iubiri și prietenii, confiscări succesive de ideologii și mișcări politice sau periodice reinventări ce-l transformă în mit. Un roman monumental, ce-ar putea marca tot: ficțiunea, teoria și istoria literaturii.

Tot atât de temeinic legat de lumea proprie, englezească, pare să fie și “Moarte subită “de J.K. Rowling. O mică așezare, Pagford, se transformă în teren de război dur, după moartea bruscă a unuia dintre conducătorii locali. Conflicte mocnite izbucnesc violent: lupte între bogați și săraci, între adolescenți și părinți, între elevi și profesori, între soți și soții. Miza cea mare este locul liber din consiliul parohial.

Roman masiv, în jur de 500 de pagini, “Moarte subită” radiografiază cu razele umorului negru societatea britanică de azi. Și dacă în seria Harry Potter autoarea a absorbit tradiții și mitologii europene, ne așteptăm aici la reciclarea formulelor de roman englezesc, cu trei constante: ierarhie socială, relații individ-comunitate, umorul tipic.

Herta Müller, Ținuturile joase, traducere din limba germană și note de Alexandru Al. Șahighian, Editura Humanitas fiction, 2012; 224 pag.

Sofi Oksanen, Vacile lui Stalin, traducere din limba finlandeză și note de Sigrid Crasnean, Editura Polirom, 2012; 448 pag.

Florina Ilis, Viețile paralele, Editura Cartea Românească, 2012, 688 pag.;

J.K. Rowling, Moarte subită, traducere din limba engleză de Constantin Dumitru Palcus, Editura Trei, nov. 2012; 480 pag.

Citește și