Borbely: Capitala, fara terenuri libere

Consiliile locale pot pune la dispozitia statului o suprafata de circa 1.200 de hectare de teren liber pentru dezvoltarea de ansambluri rezidentiale, cu exceptia Bucurestiului, unde nu sunt deloc suprafete disponibile, a declarat ieri Laszlo Borbely, ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor (MDLPL).
“Am initiat recent un program pentru construirea de locuinte convenabile si am decis ca e in puterea autoritatilor centrale sa realizeze parteneriate cu primariile, pentru a asigura terenuri si unele facilitati pentru anumite segmente sociale vitregite”, a declarat el.
Suprafata de 1.200 de hectare ar putea fi folosita pentru dezvoltarea a circa 450.000 de apartamente, numarul lor urmand insa sa varieze in functie de strategia de dezvoltare urbana a respectivei primarii si de tipul proiectelor dezvoltate. Borbely a explicat ca problema finantarii acestor lucrari poate fi rezolvata in mai multe feluri. O sursa importanta de bani ar putea fi bugetul de stat, la care se pot adauga imprumuturile bancare sau parteneriatele public-private dintre administratiile locale si constructori.
Pana acum, in baza programelor guvernamentale, in marea lor majoritate prin intermediul Agentiei Nationale a Locuintelor, desfasurate in perioada 2001-2006 a fost finalizata constructia a circa 17.000 de apartamente, anul acesta urmand ca inca 4.000 de spatii locative sa fie predate la cheie noilor proprietari.
Reusita programului depinde insa, dupa cum explica ministrul MDLPL, de abilitatea administratiei locale de a dezvolta astfel de proiecte, primariile avand un rol de “interfata” intre necesitatile populatiei si proiectele guvernului.
Borbely a anuntat in acelasi timp ca MDLPL lanseaza o licitatie deschisa pentru o schema de investitii ale autoritatilor publice in vederea imbunatatirii conditiilor de mediu. Programul beneficiaza de un buget de 26,67 milioane de euro, din care 20 mil. euro sunt fonduri PHARE, diferenta fiind asigurata de la bugetul de stat. Schema este destinata exclusiv administratiilor localitatilor cu o populatie de maximum 50.000 de locuitori, fondurile nerambursabile acordate fiind de minim 300.000 de euro si de maximum un milion de euro, administratiile locale fiind nevoite sa contribuie cu 10% din valoarea proiectului, in numerar. Proiectele vizeaza imbunatatirea conditiilor de mediu si va trebui sa vizeze gestionarea deseurilor, gospodarirea apelor si apelor uzate dar si masuri de protectie a naturii.
Fondurile sunt impartie in mod egal pe cele opt regiuni de dezvoltare economica, fiecare din ele beneficiind de circa 3,4 mil. euro. La un calcul estimativ reiese ca din fondurile disponibile pot fi dezvoltate maxim 11 proiecte in fiecare regiune, respectiv circa doua proiecte pe judet.
Ministrul a atras atentia primariilor de sector din Capitala in legatura cu necesitatea clasificarii si marcarii corespunzatoare a cladirilor cu un risc ridicat in caz de seisme. Borbely a explicat ca responsabilitatea reabilitarii cladirilor cu un grad ridicat de risc la cutremure nu mai trebuie privita ca fiind strict a proprietarilor, ci, mai ales, a primariilor, imobilele de acest fel fiind considerate de acum incolo “un pericol public”.
Modificarea adusa ieri ordonantei 20/1994 prevede ca autoritatile locale sunt abilitate sa ia decizia de consolidare a imobilelor cu un grad ridicat de risc, nemaifiind astfel nevoie de o cerere oficiala din partea asociatiei de locatari sau a proprietarului respectiv. In acelasi timp, primariile vor fi “stimulate”, dupa cum a declarat Borbely, sa avertizeze asociatiile de locatari in privinta riscurilor la care este expusa constructia respectiva, si de cuantumul amenzilor care pot fi date autoritatilor locale. Cuantumul amenzilor variaza intre 5.000 si 15.000 de lei.
In momentul de fata, in Bucuresti, 354 de cladiri au fost clasificate in urma expertizei tehnice in clasa de risc unu, din care 123 sunt imobile de peste patru etaje construite inainte de 1940. Conform datelor MDLPL, pana la ora actuala numai 250 de astfel de locuinte au fost notificate, nici una dintre ele nefiind marcata cu bulina corespunzatoare.