Brâncuși. Forme în alb și negru/ de Ziarul de duminică

De ieri, 18 februarie, până la 29 mai, în Sălile Kretzulescu ale Muzeului Național de Artă al României (MNAR), poate fi văzută expoziția „Brâncuși. Forme în alb și negru”, în contextul în care, pe 19 februarie, se împlinesc 140 de ani de la nașterea sculptorului român. Expoziția face parte din Programul național „140 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brancuși”, inițiat de Ministerul Culturii, și  propune o selecție de 40 de tiraje moderne după clișeele realizate de Brâncuși la Paris: aspecte din atelier și sculpturi aflate în diferite stadii de lucru.

Pe lângă fotografii, în expoziție se regăsesc și două module interactive din atelierul „Pasărea ascunsă-n piatră”, găzduit în corpul Știrbei al muzeului, informează MNAR.

Atelierul a fost conceput de specialiștii de la Centrul Georges Pompidou din Paris pentru a-i familiariza pe copii cu lucrările lui Brâncuși. Cele două module aduse în expoziție oferă acum unui public mai larg posibilitatea de a descoperi în mod ludic universul sculptorului.

Atât fotografiile, cât și modulele interactive au fost donate Muzeului Național de Artă al României de Muzeul Național de Artă Modernă – Centrul Georges Pompidou din Paris în 2006, respectiv 2007.

Astăzi, 19 februarie 2016, la expoziția „Brâncuși. Forme în alb și negru” intrarea este liberă, potrivit MNAR.

Primele fotografii ale lucrărilor lui Brâncuși au fost făcute de fotografi anonimi de la începutul secolului XX. Curând însă, artistul începe să folosească el însuși aparatul de fotografiat, din 1921 luând lecții de fotografie cu Man Ray, celebru deja în domeniul fotografiei de avangardă. Pentru Brâncuși, care era preocupat în mod special de exploatarea efectelor de lumină în sculptură, trecerea la fotografie a fost cât se poate de firească.

Se pare că această hotărâre a fost luată în urma unei dispute cu un fotograf aflat în atelierul său. În timpul unei ședințe foto, a observat că unul dintre bronzurile sale nu are strălucirea obișnuită; din discuția cu fotograful, a aflat că acesta pudrase lucrarea pentru a-i atenua efectele de lumină. De atunci, Brâncuși a decis să-și fotografieze singur lucrările, promovându-și astfel mai eficient opera și în afara Parisului. Atent la reacția publicului, el a început să răspândească imagini ale atelierului, precum și ale diferitelor stadii sau variante ale lucrărilor.