Bucureștiul câștigă un an pentru a cheltui 4 mld. euro de la UE

Decizia de miercuri a Parlamentului European de a vota aplicarea regulii N+3 (în locul regulii N+2) în cazul României și al Slovaciei în privința fondurilor structurale europene salvează în jur de 4 miliarde de euro care ar fi putut fi pierduți în acest an în cadrul procedurii de dezangajare automată a fondurilor. 

Prin decizia de miercuri, România primește un răgaz de încă un an pentru a cheltui fondurile UE alocate perioadei 2011 și 2012. Necheltuite până la finalul acestui an, ar fi fost pierdute în cadrul procedurii de dezangajare automată a fondurilor – ceeea ce nu cheltuiești (cheltuieli dovedite de facturi transmise Co­misiei Europene) în de­curs de N (anul pentru care au fost alocate fon­durile) plus doi ani se întoarce la bugetul Uniunii Europene.

Anul trecut România a pierdut în cadrul procedurii automate de dezangajare a fondurilor 117 milioane de euro, dar pericolul major era reprezentat de 2013, când în procedură de dezan­gajare automata au intrat 6,5 miliarde de euro.

Or, în primele 10 luni ale lui 2013, România a transmis Comisiei Euro­pene declarații de cheltuieli de 2,1 mld. euro, ceea ce înseamnă că, până la sfârșitul anului, ar mai fi trebuit să transmită de­clarații de cheltuieli de 4,4 mld. euro, lucru absolut imposibil pentru că în mod firesc ca să ai facturi de prezentat spre decontare trebuie să cheltuiești înainte  banii.

Prin extinderea regulii N+2 la N+3 România nu va pierde în acest an în jur de 2 miliarde de euro, crede ministrul fondurilor europene Eugen Teodo­rovici. Însă suma ar fi putut fi mai degrabă dublă, având în vedere valoarea imensă a declarațiilor de cheltuieli de transmis până la încheierea anului.

Schimbarea regulii N+2 în N+3 a fost decisă la summitul UE din februarie, când a fost adoptat planul de cheltuieli bugetare pentru exercițiul financiar 2014-2020.

Atunci României i s-au alocat aproape 40 de miliarde de euro fonduri structurale și pentru agricultură, între 2014 și 2020.

Premierul Victor Ponta l-a acuzat pe președintele Traian Băsescu, prezent la summit, că a negociat prost și că România a pierdut miliarde de euro din alocările viitoare din cauza nepriceperii preșe­dintelui.

În replică, președintele a arătat că a negociat inclusiv schimbarea regulii N+2, ceea ce aduce României un plus de 4 mld. euro, bani care ar fi fost pierduți anul acesta în cadrul procedurii de dezangajare automată a fondurilor.

Parlamentul European a adoptat miercuri decizia de aplicare a regulii N+3 în cazul României și al Slovaciei (și ea deficitară la absorbția fondurilor), iar acum Comisia Europeană trebuie să pună în practică decizia. 

A existat în toată această vreme temerea că și alte țări vor sări și vor dori să li se aplice regula – acest lucru ar fi fost posibil în Parlamentul European, prin adoptarea unor amendamente –, ceea ce ar fi făcut-o inaplicabilă pentru că ar fi dat peste cap exercițiul financiar 2014 – 2020.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.11.2013