Bucurestiul, in topul consumului. Retailerii asteapta revenirea Moldovei
Piata bunurilor de larg consum (FMCG), estimata la 6 miliarde de euro, a inregistrat anul trecut o crestere a volumelor vandute de 32% in Bucuresti, fata de 16% in Transilvania si 7% in Moldova. Ritmul de crestere valoric a fost mult mai mare in toate regiunile, cea mai scazuta crestere, de 30%, fiind inregistrata in Moldova, iar cea mai ridicata, de 49%, in Bucuresti, potrivit unui studiu al com…
Piata bunurilor de larg consum (FMCG), estimata la 6 miliarde de euro, a inregistrat anul trecut o crestere a volumelor vandute de 32% in Bucuresti, fata de 16% in Transilvania si 7% in Moldova.
Ritmul de crestere valoric a fost mult mai mare in toate regiunile, cea mai scazuta crestere, de 30%, fiind inregistrata in Moldova, iar cea mai ridicata, de 49%, in Bucuresti, potrivit unui studiu al companiei de cercetare MEMRB.
In timp ce bugetele alocate de consumatorii din Capitala sunt cu 108% mai mari fata de valorile inregistrate la nivel national, banatenii cheltuiesc si ei cu 15% mai mult decat media nationala. O alta regiune in care puterea de cumparare este mai mare decat media la nivel national este Ardealul, unde bugetele consumatorilor depasesc cu 2% media inregistrata la nivel national.
Moldova este singura regiune in care locuitorii aloca un buget mai mic cu 27% fata de medie si de aproape trei ori mai mic fata de Bucuresti.
Potrivit studiului MEMRB, vanzarile de produse alimentare au inregistrat o crestere volumica de 36% in Bucuresti in perioada mai – decembrie 2005 fata de aceeasi perioada din 2004. In aceeasi perioada, valoarea vanzarilor in Capitala a crescut cu 52%, in timp ce la nivel national a fost consemnata o crestere de 37%.
In Moldova, rata de crestere a vanzarilor de produse alimentare a fost in aceeasi perioada de doar 12% volumic, iar valoric a depasit 30%. Dupa Bucuresti, banatenii sunt cei care aloca cei mai multi bani pentru achizitia de produse alimentare.
Pe piata de non-food (produse nealimentare) vanzarile din Moldova au ramas la acelasi nivel ca in 2005, in timp ce in Bucuresti s-a inregistrat o crestere de 32%. Un ritm mai scazut a fost consemnat si in Transilvania si Banat, dar si in Valahia, in timp ce la nivel national categoria produselor nealimentare a crescut cu 10%.
Pe piata bauturilor (alcoolice si nealcoolice) cea mai mare crestere a fost inregistrata tot in Capitala, unde vanzarile au fost cu 25% mai mari in volum si cu 43% in valoare.
Diferentele legate de puterea de cumparare determina si modificari in modul in care se fac achizitiile de bunuri de larg consum.
Daca in Bucuresti hypermarketurile reprezinta 16% din formele moderne de retail, iar supermarketurile peste 58%, situatia se schimba in momentul in care este analizata provincia. In orasele mari din tara, hypermarketurile detin doar 1,5% din acest segment, in timp ce supermarketurile acopera putin peste 35%. De altfel, singurele hypermarketuri deschise in provincie sunt la Brasov si Ploiesti – Carrefour – , respectiv Timisoara – Real.
In schimb, piata de retail din provincie este dominata de discounteri (Plus, Profi, Kaufland, Penny Market, Minimax sau XXL Discount), care detin circa 42% din piata. Cateva dintre aceste retele nu sunt prezente cu niciun magazin pe piata din Bucuresti.
In general, magazinele Penny Market sunt mai numeroase in partea de sud-est a tarii, in timp ce retele precum Artima sau Profi domina Transilvania si Banatul. Expansiunea retelelor internationale a determinat anul trecut si o crestere a valorii pietei de bunuri de larg consum cu 35%, in perioada mai-decembrie 2005 fata de aceeasi perioada din 2004.
Volumic, piata a crescut cu 16% fata de 2004.
-
Ce a fost la Swiss Robotics Day, cel mai important eveniment de robotica din Elvetia? Cine face roboti si pentru ce? Ce e nou in lumea robotilor?ZF Live · 16 noiembrie 2026
-
Tendinte in implementarea de software, automatizare și digitalizare Ce proiect a implementat Alfa Software pentru Silvania Bio?ZF Live · 16 noiembrie 2026
-
Într-o lume care crede că economia și oamenii o duc greu, având în vedere creșterea inflației, a prețurilor la energie și scăderea puterii de cumpărare sunt greu de vândut datele statistice conform cărora în T3 economia și-a revenit, având cel mai bun trimestru de creștere din ultimii 4 ani. Dar așa s-a întâmplat.Opinii · 15 noiembrie 2026