Buget pentru un PIB mai mic

Romania nu va reusi sa mentina anul acesta un ritm de crestere economica de peste 5%, desi Programul Economic de Preaderare la Uniunea Europeana prevedea o crestere de 5,2%, care ar trebui atinsa, in medie, si in urmatorii trei ani.
Noua prognoza guvernamentala pentru 2003 indica o rata de crestere a PIB de 4,8%, din cauza efectelor secetei prelungite, inclusiv a nivelului scazut al productiei agricole.
Ministrul finantelor Mihai Tanasescu a declarat ca produsul intern brut va fi, in termeni nominali, cu 2,4% mai mic fata de cel estimat in toamna anului trecut.
El anuntase inca din luna iulie ca ritmul de crestere economica pe primul semestru a fost sub asteptari, indicand un nivel de 4,8%. Institutul National de Statistica nu a facut inca publica nici o estimare privind evolutia PIB.
Analistii straini sunt chiar mai pesimisti, prognozele unor mari banci de investitii mergand de la 4,2% la 4,6% crestere economica in 2003, respectiv 4,6-4,7% in 2004.
Anul trecut, Romania a inregistrat o crestere a PIB cu 4,9%, pana la circa 46 miliarde de dolari. La sfarsitul lui 2003, PIB ar putea depasi 52 miliarde de dolari. Romania are mare nevoie de mentinerea unui ritm de crestere economica in jur de 5% pe an pentru a incerca sa recupereze decalajul care o desparte de ceilalti candidati la aderarea la Uniunea Europeana.
Cresterea economica mai modesta decat se asteptau autoritatile a fost luata in calcul si la recenta rectificare bugetara aprobata de guvern.
Alte modificari in structura indicatorilor macroeconomici luati in calcul la constructia bugetului rectificat se refera la diminuarea cu 0,5% a numarului mediu de salariati din economie si la reducerea cu 10% a cursului mediu de schimb leu-dolar fata de nivelul luat in calcul in toamna anului trecut.
Ministrul finantelor Mihai Tanasescu precizeaza ca proiectile privind rata inflatiei si deficitul bugetar se vor mentine la acelasi nivel, de 14%, respectiv 2,7% din PIB.
In urma rectificarii bugetului de stat, sanatatea si agricultura sunt sectoarele care vor beneficia de cele mai importante fonduri suplimentare.
Sanatatea beneficiaza de 4.000 de miliarde alocate spitalelor pentru plata datoriilor catre furnizorii de medicamente si utilitati, in timp ce pentru agricultura au fost alocate 3.500 de miliarde pentru subventii.
Ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, a declarat ca veniturile bugetului general consolidat au consemnat un minus de 7.700 miliarde lei fata de nivelul estimat la elaborarea proiectului de buget. El a aratat ca veniturile au fost afectate, in principal, de neincasarea contributiilor sociale si de sanatate, reducerea cu 4.000 miliarde lei a sumelor care urmau sa fie obtinute din impozitul pe venit si cu 1.700 miliarde lei a sumelor provenind din accize.
Numai la contributiile sociale nerealizarile de venituri insumeaza 17.000 miliarde lei.
Economiile in valoare totala de 28.000 miliarde de lei, rezultate din incasarile suplimentare obtinute din colectarea TVA, a taxelor vamale, cheltuielile mai reduse cu dobanzile la datoria publica au permis insa Guvernului sa alocare fonduri suplimentare pentru anumite sectoare.
Potrivit ministrului finantelor, 2.200 de miliarde au fost acordate sub forma de subventii suplimentare societatilor din minerit si transporturi, sumele respective fiind destinate stingerii unei parti din datoriile acumulate de companiile in cauza fata de bugetul de stat. De asemenea, 1.000 de miliarde de lei au fost alocate prin bugetul rectificat pentru plata sumelor compensatorii acordate salariatilor care vor  fi disponibilizati din mai multe companii de stat, conform angajamentelor luate fata de FMI.
Bugetul rectificat mai prevede 1.100 de miliarde de lei acordate pentru autoritatile judecatoresti, 1.300 de miliarde de lei destinate bugetelor locale pentru plata ajutoarelor de incalzire, si 1.100 de miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor autoritatilor locale.
In luna noiembrie ar putea avea loc o a doua rectificare bugetara, care sa ia in calcul si cheltuielile suplimentare aparute din cauza crizei energetice, dar si efectele proiectului de stergere de datorii care urmeaza sa fie discutat de guvern.
razvan.voican@zf.ro