Bugetarii concediați îngroașă rândurile șomerilor

Aproape trei sferturi (72%) din șomerii aflați în evidențele agențiilor pentru ocupare luna trecută, adică mai bine de 320.000 de oameni, provin din sectorul bugetar, ponderea foștilor angajați de la stat în rândul șomerilor fiind dublă față de anii trecuți. Oamenii de afaceri, antreprenorii și directorii de multinaționale chestionați săptămâna trecută de ZF pentru a oferi recomandări guvernanților care lucrează la legea bugetului au spus la unison că statul trebuie să continue concedierile în sectorul public, însă oamenii disponibilizați trebuie recalificați pentru a se putea reangaja în sistemul privat. Ce soluții există pentru inserția lor în mediul privat? Ce condiții trebuie să îndeplinească un fost bugetar pentru a primi un job într-o multinațională? Cum au ajuns bugetarii să-și dubleze ponderea în rândul șomerilor?

De la începutul lui 2009 până în prezent, statul a concediat mai bine de 170.000 de bugetari, potrivit datelor înregistrate la Ministerul de Finanțe, însă numărul șomerilor care provin din sectorul bugetar a ajuns la finele lunii octombrie la 323.394 de persoane. O mare parte dintre aceștia nu reușesc să se angajeze în sectorul privat pentru că nu au competențele necesare pentru a obține chiar și un post de entry-level într-o firmă de call-center. Practic, angajații care în ultimul an au avut de-a face cu o tăiere de 25% a salariilor și care au fost disponibilizați după ce au lucrat – în mare parte – toată viața la stat sunt nevoiți să pornească în competiția pentru găsirea unui loc de muncă alături de tinerii absolvenți născuți într-o eră digitală, care cunosc cel puțin o limbă străină.

“Am întâlnit foști bugetari care chiar voiau să se angajeze, însă nu aveau competențele necesare. Majoritatea angajatorilor care aveau joburi scoase la concurs cereau candidați cu studii superioare, care să cunoască o limbă străină și care să aibă cunoștințe de operare PC. Mulți bugetari aveau studii superioare, însă nu aveau cunoștințe de Office sau nu știau o limbă străină. De aceea, angajatorii preferă de cele mai multe ori un tânăr absolvent care poate învăța mai repede și care nu vine cu frustrări sau cu pretenții generate de jobul anterior. E o situație ingrată”, este de părere Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul grupului de firme cu activități în domeniul resurselor umane APT.

Salariul mediu net în sectorul administrației publice era de 426 de euro în luna august a acestui an, fiind cu peste 25% mai mare decât cel înregistrat la nivelul întregii economii, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Cu excepția joburilor scoase la concurs în domeniul IT, unde există în continuare deficit pe piață pentru că s-au făcut foarte multe angajări în ultimii doi ani, nu prea mai există domenii în care angajatorii să ofere salarii nete mai mari de 250- 350 de euro pentru pozițiile de entry-level. “Sectorul privat, și așa slăbit de criza economică, nu poate să absoarbă surplusul de forță de muncă pe care Guvernul l-a aruncat pe piața muncii prin aceste concedieri. Cei care se vor angaja vor accepta locuri de muncă fie cu alte calificări, fie cu calificări inferioare celor dobândite de salariații concediați, astfel încât vom fi într-o dublă pierdere, prin pierderea competențelor pe care salariații statului le-au dobândit și care în marea majoritate nu le vor putea utiliza”, crede Costel Gâlcă, avocat specializat în legislația muncii.

O statistică a ZF pe baza datelor de la INS arată că la finele lunii iulie 2011 erau înregistrați 199.000 de funcționari în administrația publică și apărare, cu 40.000 mai mulți decât în decembrie 2004, anul când PDL a venit la putere împreună cu PNL. Dacă Guvernul va continua disponibilizările în sistemul de stat, atunci bugetarii concediați vor fi nevoiți să se adapteze la condițiile de pe piața muncii creată de mediul privat. “Foștii bugetari trebuie să accepte nivelul salarial practicat pe piața liberă și că mulți dintre ei vor fi nevoiți să înceapă pe posturi de entry-level, pe salarii care sunt în general mici, dar care pot crește în funcție de performanță și nu în funcție de vechime, cum era la stat”, mai spune Mirela Marinescu de la APT.

O situație specială a fost înregistrată în perioada aprilie-mai 2011, când ponderea șomerilor care au intrat în evidențele agențiilor de ocupare s-a inversat: dacă în aprilie erau aproape 130.000 de șomeri care proveneau din sectorul de stat, în mai numărul acestora a ajuns la peste 310.000. Cum se explică această situație?

“Concedierile în sistemul bugetar au început în august-septembrie anul trecut, iar o mare parte din bugetarii concediați au dat în judecată statul. De aceea, ponderea șomerilor care provin de la stat care au intrat în evidențele ANOFM în luna aprilie a crescut ca urmare a faptului că aceștia au pierdut procesul și au intrat în șomaj. Însă lucrurile se vor echilibra în perioada următoare și va crește numărul de șomeri din mediul privat, ca urmare a faptului că vine iarna și mulți angajați din domenii precum cel al construcțiilor rămân fără loc de muncă”, spune Iulia Cârcei, secretar general în cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

În același timp, proporția s-a inversat în rândul șomerilor care proveneau din sectorul privat: dacă în aprilie peste 365.000 de șomeri proveneau de la privat, în mai numărul acestora a scăzut la mai puțin de 150.000 de persoane.

“Reducerea numărului de șomeri care provin din sectorul privat poate fi pusă pe seama intrării în vigoare a noului Cod al muncii, care a inclus amenzile penale și care i-a determinat pe angajatorii care foloseau munca la negru să treacă în legalitate. Practic, angajații care primeau ajutor de șomaj și munceau în același timp fără forme legale au fost nevoiți să renunțe la o sursă de venit – indemnizația de șomaj – pentru că li s-au făcut contracte de muncă”, explică Mirela Marinescu. Ea mai spune că există mai mulți bugetari ca în anii anteriori care participă la târguri de joburi și care vor să se angajeze în domeniul privat, însă aceștia nu și-au schimbat atitudinea față de un loc de muncă.

“La ultimul târg de joburi aveam un post de call center cu program de lucru de la 10:30 la 19:30. Un candidat care provenea din sectorul bugetar a spus că nu-l interesează jobul, pentru că îi ocupă toată ziua, el fiind obișnuit să lucreze până la ora 16”, mai spune Marinescu.

Indiferent dacă va continua sau nu restructurările în sectorul bugetar, statul va fi nevoit să ajute la crearea de locuri de muncă pentru bugetarii concediați și să continue modernizarea sistemului de administrație publică dacă vrea ca ținta de creștere economică de 2 – 2,4 % pentru anul viitor să se și realizeze.

Ce spuneau zece oameni de afaceri chestionați de ZF săptămâna trecută despre restructurarea sistemului bugetar

Mihai Miron, proprietarul Ropharma: “Avem mult prea mulți funcționari. Pentru ce sunt necesari 17- 20 de angajați într-o instituție, când altădată erau 7- 8?”.

Mihai Marcu, președintele MedLife: “Ar trebui redus numărul bugetarilor și să se mențină salariile, iar dacă exercițiul bugetar va permite, o eventuală creștere a acestora”.

Constantin Tudorache, directorul executiv al Sarantis România: “Sunt sigur că Guvernul poate opera noi restructurări ale aparatului bugetar. Pe lângă restructurarea bugetară, Guvernul trebuie să reevalueze și să eficientizeze cheltuielile cu bunurile și serviciile, trebuie să elimine corupția și să transparentizeze licitațiile publice”.

Adrian Porfir, managerul pe Europa de Sud-Est al Megaprofil: “Ar trebui redus numărul de bugetari și să crească costurile cu salariile celor rămași, pentru a crește gradul de absorbție a fondurilor europene”.

Liviu Drăgan, directorul general al Totalsoft: “Guvernul ar trebui să taie costuri de la Armată și de la Poliție, pentru că acestea produc anomalii în sistem. Ar mai trebui să se reducă și numărul de bugetari, pentru că sunt mai mulți decât pe vremea guvernului Năstase”.

Ovidiu Wencz, fostul șef al Campofrio: “Cred că ar trebui revizuită structura de personal în raport cu media europeană, adică să se vadă câți contribuabili corespund unui funcționar în România și cum este la nivel european. Iar dacă se constată că sunt prea mulți, să se ia măsurile manageriale necesare”.

Mihai Matyas, directorul general al La Fântâna: “Nu sunt adeptul reducerilor de cheltuieli cu personalul prin tăierea de salarii, însă o mai bună gestionare a costurilor cu bunurile și serviciile ar putea aduce îmbunătățiri semnificative la capitolul economii”.

Jean Valvis, proprietarul Valvis Holding: “Investițiile nu ar trebui să sufere mai ales în domeniile unde România are un avantaj comparativ. Un astfel de domeniu este agricultura. Nu văd cum altfel România ar putea ieși cu bine din acest război economic mondial. Mai cred că nu ar trebui susținute sectoarele cu datorii și pierderi. Nu trebuie investiți bani în acești zombie economici”.

Gabriel Cârlig, proprietarul Jolidon: “Este cert că nu trebuie tăiate investițiile. Ar trebui în primul rând revitalizate investițiile și consumul. Încă mai poate fi restructurat aparatul de stat”.

Vladimir Sterescu, country manager al Computer Generated Solutions: “Dacă aș fi șeful Guvernului, aș investi masiv în modernizarea sectorului bugetar, respectiv în conversia multor angajați care activează aici, înghețând în același timp angajările”.