Bugetul nu mai are nevoie de eurobonduri

Romania nu va iesi pe pietele internationale de capital in trimestrul al doilea, afirma Enache Jiru, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Teoretic, operatiunea ar putea fi amanata pentru toamna, insa numai in cazul aparitiei unei nevoi neprevazute in acest moment, cand s-ar putea recurge si la redeschiderea emisiunii precendente.

Motivul invocat? Bugetul de stat nu are nevoie de aceasta sursa de finantare, in conditiile in care tinta de deficit bugetar pe anul in curs urmeaza a fi ajustata la jumatatea anului de la 3% la 2,1%, conform rezultatului negocierilor cu FMI.

Si astfel, dupa un an in care finantarea din surse externe a fost net preponderenta, pe considerentul costului mai mic, Finantele s-ar putea intoarce spre piata interna. Iar aceasta reorientare ar urma sa fie incurajata de reconstruirea unui trend de scadere a dobanzilor care sa permita restabilirea unei curbe a randamentelor pentru scadente de doi si trei ani.

La inceputul lui 2004, ministrul finantelor anunta intentia de a lansa o noua emisiunea de eurobonduri in valoare de cel putin 600 milioane de euro, momentul urmand a fi ales dupa o asteptata imbunatatire a ratingului de tara acordat de agentia Standard&Poor’s. Cresterea de rating inca nu s-a produs, desi perspectiva este pozitiva.

Oricum, conjunctura de pe piata externa de capital nu ar fi deloc favorabila unei noi emisiuni in aceasta perioada, chiar daca Finantele ar avea nevoie de bani. Astfel, randamentele euroobligatiunilor romanesti au inregistrat vinerea trecuta o crestere de nu mai putin de un sfert de punct. De asemenea, marja de pret peste nivelul de referinta al obligatiunilor emise de statul german a urcat cu circa 0,20%.

“In ultimele zile, emisiunile de obligatiuni ale pietelor emergente s-au

confruntat cu o crestere accentuata a randamentelor (scadere a preturilor), in contextul unor stiri economice incurajatoare provenind din SUA care fac ca pietele

sa anticipeze o crestere a dobanzii de referinta a Fed chiar incepand cu iunie. Aceasta a facut ca multi investitori sa lichideze o parte din

detinerile in instrumente ale pietelor emergente considerate ca fiind, in noul context, ca nejustificat de scumpe. Acest schimb de atitudine a avut un impact puternic si asupra euroobligatiunilor romanesti”, comenteaza Radu Craciun, senior analist al ABN AMRO Bank.

Pozitia confortabila a bugetului in perspectiva incadrarii intr-un deficit de numai 2,1% din PIB este sustinuta in principal de continuarea tendintei de imbunatatire a colectarilor de venituri, dar si de realizarea anumitor economii.

Executia bugetului general consolidat pe primul trimestru al lui 2004 s-a soldat cu un deficit de 2.176 miliarde de lei la sfarsitul lunii martie – 0,1% din produsul intern brut -, dupa ce in primele doua luni veniturile depasisera cheltuielile.

Potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice, soldul pozitiv de 6.280 miliarde de lei inregistrat de bugetele locale nu a putut compensa deficitele bugetului de stat (-5.930,2 miliarde de lei), bugetului asigurarilor sociale de stat (-1.408,8 miliarde lei) si cheltuielile de 7.067,4 miliarde lei pentru achitarea creditelor externe contractate de ministere. razvan.voican@zf.ro