BULETIN DE STIRI/ America lui Michael Moore

Din dragoste pentru capitalism Cel mai nou film al lui Michael Moore, “Capitalismul, o poveste de dragoste” (foto 1), distribuit de Transilvania Film, are premiera românească astazi, 15 ianuarie. La 20 de ani de la lansarea lui “Roger & Me”, Michael Moore revine la subiectul pe care l-a studiat și dezbătut intens de-a lungul carierei sale: impactul dezastruos al dominației corporațiilor asupra vieții de zi cu zi a americanilor (și, implicit, asupra restului lumii). Dar, de această dată, vinovatul este mult mai mare decât General Motors, iar scena crimei e mult mai largă decât Flint, Michigan. “Capitalismul: o poveste de dragoste” explorează o intrebare tabu: “Care este prețul plătit de America pentru iubirea pe care o poartă capitalismului?”. Cu ani in urmă, această iubire părea inocentă. Totuși, in prezent, visul american arată mai mult a coșmar, dat fiind faptul că oamenii iși pierd slujbele, casele și economiile. Moore prezintă, in documentar, viețile oamenilor obișnuiți, care au fost date peste cap. Se duce să caute explicații la Washington D.C. și oriunde in altă parte este nevoie. Ceea ce găsește este o serie de simptome ale unei povești de dragoste eșuate: minciuni, abuz, trădare și 14.000 de slujbe pierdute zilnic. Snowy White vine la Hard Rock Cafe Chitaristul Snowy White, care a cântat ca back-up in turneele trupei Pink Floyd din 1977 (“Animals”) și 1980 (“The Wall”), va concerta pe 12 martie in Hard Rock Cafe din Capitală. De la turneele cu Roger Waters, in anii ’90, incurajat constant și de Peter Green (fondator al trupei Fleetwood Mac), prietenul său de mai bine de 35 de ani, Snowy White dovedește și in prezent o măiestrie aparte a interpretării la chitara electrică. Este si motivul pentru care White, in vârstă de 61 de ani, este considerat unul dintre cei mai buni chitariști de electric blues din zona britanică. Sound-ul, tehnica și stilul lui au imbinat armonios, de-a lungul timpului, originalitatea bluesului cu entuziasmul rockului contemporan. O injectie de cultura Institutul Cultural Român (ICR) de la Stockholm a fost lăudat in presa suedeză, cel mai mare cotidian din țară, Dagens Nyheter, incluzând instituția românească printre actorii culturali care au dat culoare și prospețime orașului Stockholm in 2009. ICR Stockholm este comparat cu o “injecție de cultură”. “O incercare extrem de reușită – și pentru care noi, cei din Stockholm, ii suntem recunoscători – de a reliefa profilul cultural al unei națiuni. Programele ICR Stockholm sunt aproape prea bune: expozițiile, lecturile, dezbaterile sunt relevante chiar și atunci când nu numai țara ca atare este in prim-plan”, notează Dagens Nyheter. ICR Stockholm este singurul institut cultural străin și, totodată, singurul actor cultural nonsuedez prezent in clasament. Acesta cuprinde teatre, galerii de artă, cinematografe, cluburi, oameni de cultură, sportivi, multe dintre nume reprezentând parteneri ICR sau participanți la programele acestuia: Teatrul Dramalabbet, Târgul de Artă Supermarket, Galeria de Artă Fargfabriken, Cinematograful Bio Rio, Kristina Lugn, scriitor și membru al Academiei Suedeze, și Marie-Louise Ekman, artist și director al Teatrului Dramatic Regal. Singur printre site-uri Prezenta de doi ani in peisajul revistelor de cultură tipărite din România, revista SINGUR, care apare la Târgoviște dar are o difuzare națională, datorită subredacțiilor județene, a pus la dispoziția celor care navighează pe internet site-ul www.revistasingur.ro. Din 5 ianuarie 2010, autorii sunt invitați să-și publice acolo poemele, proza, cronicile literare sau anunțurile vizând lansări de carte, expoziții sau alte acțiuni culturale, site-ul demarând și un proiect propriu, numit “Poemul din metrou”. Informații mai substanțiale puteți obține accesând adresa sus menționată. Așa cum am aflat de la scriitorul Ștefan Doru Dăncuș (fondatorul revistei SINGUR), versiunea tipărită se va realiza pe baza textelor publicate prima dată pe site. Acestea vor fi selectate de “Sfatul celor 7”, constituit din 7 autori care și-au confirmat valoarea și ale căror nume vor fi date publicității in urma unei ședințe ce va avea loc in februarie. Pentru cei ce intâmpină greutăți in crearea unui cont pe acest site, realizatorii lui au postat un “Ghid de inițiere”, in pagina de start, la rubrica “Anunțuri importante”. Site-ul conține și o arhivă in format pdf a celor 21 de numere ale revistei tipărite apărute până acum. Un cosmar de 142 de milioane Filmul “Activitate paranormală/ Paranormal Activity” (foto 2) a avut recent premiera in cinematografele românești. “Activitate paranormală” poate fi vizionat la CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light, Cinema City (Cotroceni, Cluj, Timișoara), Cityplex (Constanța și Brașov). Cu un buget foarte mic, de numai 11.000 de dolari, “Activitate paranormală” a fost filmat in doar șapte zile, cu o cameră video obișnuită. A rezultat un film horror cu o doză atât de mare de realism incât impactul asupra privitorului este incredibil de puternic. Filmul a avut incasări de aproape 142 de milioane de dolari si spune povestea lui Katie și Micah, un cuplu ca oricare altul, doar că ea ascunde un secret mai puțin obișnuit: este urmărită de o prezență nevăzută, care apare periodic noaptea, de când avea opt ani. Acest lucru nu poate rămâne un secret la nesfârșit… Caravaggio pe ințelesul tuturor Sub genericul “Lecție deschisă”, Muzeul de Artă Cluj-Napoca a inaugurat in această săptămână un ciclu de conferințe dedicate artelor plastice. In prezentarea unor personalități de prestigiu din România și din străinătate, aceste intâlniri iși propun să fie o modalitate de inițiere și de apropiere a marelui public de fațetele mai puțin cunoscute ale artelor plastice, de prezentare a interferenței acestora cu celelalte arte, a ultimelor cercecetări in domeniu. Intrarea liberă la “Lecțiile deschise” subliniază intenția organizatorilor de a stimula interesul tinerilor pentru operele de artă și de a-i atrage către programele expoziționale ale muzeului clujean. Prima conferință, susținută de criticul de artă Erwin Kessler, a avut ca temă “Furt și supunere in Ghicitoarele lui Caravaggio”. In imaginea nr. 3, reproducerea tabloului aflat la Muzeul Luvru. (Radu Constantinescu) Ianuarie la ICR Praga Programul Institutului Cultural Român de la Praga pe 2010 s-a deschis cu proiecția filmului “Rămânerea”, de Laurențiu Damian, pe 13 ianuarie. In 20 ianuarie va fi vernisată expoziția de pictură contemporană, artefact și sculptură “Să incercăm”, semnată de sculptorul român Dumitru Verdianu și de artistele plastice Jana Slintakova, Petra Hejdova și Dagmar Kubisova din Cehia. Sculptorul Dumitru Verdianu locuiește și lucrează in Austria. Publicul ceh va mai putea vedea la ICR Praga documentarul “Băieții răi”, primul episod din serialul de documentare “Reconstituiri”, realizat de Televiziunea Româna in colaborare cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului in România. Fiecare episod prezintă diferite aspecte din perioada comunistă, aspecte care nu au fost cunoscute publicului român decât de curând, din momentul in care au fost deschise dosarele fostei Securități. Pe 27 ianuarie va avea loc un concert al grupului Mahala Rai Banda, in cadrul Festivalului Respect. Un alt eveniment al acestei luni la ICR Praga – “Imagini din România” – va avea loc pe 28 ianuarie și va consta dintr-o proiecție de fotografii realizate in timpul excursiilor in România de Lucian Papazian, consilier la Primăria Generala a Pragăi, și un spectacol de dans prezentat de grupul folcloric ceh Lucinka. Independentele noastre pleaca la Rotterdam Peliculele “Oxigen”, de Adina Pintilie, și “Palmele”, de George Chiper, au fost incluse in competiția de scurtmetraje a Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam (27 ianuarie – 7 februarie). Alături de filmele românești sunt incluse, printre altele, “Backstory” de Mark Lewis (Canada), “Oops Wrong Planet” de Anouk de Clerq (Belgia), “Gaarud” de Umesh Vinayak Kulkami (India) și “Bruits de fond” de Jean-Claude Ruggirello (Franța). In total, in competiția de scurtmetraje au fost selectate 31 de filme. La sectiunea Scurtmetraje vor fi acordate trei premii, in valoare de 3.000 de euro fiecare. Festivalul de la Rotterdam va avea o secțiune specială, numită Spectrum Shorts, care include 210 producții. Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam este unul dintre cele mai mari evenimente dedicate cinematografiei independente. Special Award pentru AeL eContent
Experienta SIVECO Romania in educatia asistata de calculator a primit recent o noua recunoastere. Continutul educational AeL a fost premiat in cadrul competitiei Diskobolos 2009, la categoria “Production”. Competitia DISKOBOLOS este considerata in regiunea sud-est europeana un echivalent al Premiilor Oscar in domeniul IT&C. Daca initial intrecerea, inaugurata in 1994, a fost organizata doar pentru tarile ex-iugoslave, numarul participantilor a crescut de la an la an, astfel ca in 2009 au prezentat proiecte si tari ca Marea Britanie, Germania, Austria, Ungaria, Albania, Cehia, Grecia, Belgia, Romania. Gala de premiere desfasurata la Belgrad a fost organizata de Uniunea Societatilor IT din Serbia (JISA), Camera de Comert si Industrie a Serbiei si Consiliul European al Societatilor de Informatica, precum si de mai multe Camere de Comert Regionale si Asociatii IT. Juriul, format din specialisti din Serbia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Macedonia, Slovenia si Belgia, a apreciat produsul eContent de la SIVECO Romania ca fiind unul dintre cele mai inovative produse IT din Europa. Cele peste 3.700 de lectii interactive care alcatuiesc biblioteca virtuala AeL eContent sunt folosite de 7 milioane de utilizatori din 15.000 de scoli din toata lumea. Lista celor cinci premiati Costa Scriitorul irlandez Colm Toibin a fost recompensat, recent, cu prestigiosul premiu literar Costa Book, pentru volumul “Brooklyn”, care a concurat la categoria “cel mai bun roman”, invingând mult premiatul “Wolf Hall”, al scriitoarei Hilary Mantel, laureata Man Booker Prize din 2009. In romanul “Brooklyn”, Colm Toibin, și el nominalizat la Booker Prize, spune povestea unei femei irlandeze, Eilis Lacey, care călătorește la New York in anii 50, la invitația unui preot ce se oferă să o ajute să iși găsească de lucru. Costa Book Award pentru debut a fost decernat scriitorului Raphael Selbourne, pentru romanul “Beauty”, unde este relatată povestea unei fugare din Bangladesh care se ascunde de propria ei familie. La secțiunea “Cea mai bună biografie” s-a impus Graham Farmelo, cu volumul “The Strangest Man: The Hidden Life of Paul Dirac, Quantum Genius”. Christopher Reid, de două ori nominalizat la Costa Book Awards, este câștigătorul categoriei “Cel mai bun volum de poezie”, cu “A Scattering”, unomagiu adus soției sale, decedată in 2005. Patrick Ness este câștigătorul categoriei “Cel mai bun roman pentru copii”, cu volumul “The Ask and the Answer”. Costa Book Awards, care se acordă pentru cinci categorii de opere literare, recompensează volumele publicate in anul precedent, scrise de autori care locuiesc in Marea Britanie și Irlanda.0 Câștigătorul fiecărei categorii primește un cec de 5.000 de lire sterline (5.500 de euro), iar câștigătorul Costa Book of the Year, ce va fi anunțat pe 26 ianuarie, va fi recompensat cu 25.000 de lire sterline (27.500 de euro). Pecs, intersectie culturala a Europei Orașul Pecs, din Ungaria, una dintre cele trei capitale culturale europene ale anului 2010, a dat, duminică, startul manifestărilor artistice ale programului, plasat sub semnul influenței Europei Centrale și al deschiderii spre Balcani. Primul oraș maghiar care a primit acest titlu, deținut anul acesta și de Essen (Germania) și Istanbul (Turcia), Pecs așteaptă circa un milion de vizitatori la cele aproximativ 550 de manifestări artistice, din care 350 sunt incluse in programul oficial. Situat la 200 de kilometri sud de Budapesta, nu departe de frontiera croată, acest oraș de circa 170.000 de locuitori, fondat de romani și dominat de un climat mediteranean, se dorește a fi o intersecție culturală in Europa. Orașul, care beneficiază de subvenții de 127 de milioane de euro din partea Uniunii Europene și a guvernului maghiar, mai ales pentru a-și dezvolta infrastructura, mizează, pentru a-și primi vizitatorii, pe un nou centru pentru concerte și congrese și pe cartierul Zsolnay, erijat in pol cultural. Cele mai multe manifestări vor avea loc in vară, printre acestea remarcându-se plecarea unei “caravane muzicale Pecs – Istanbul – Essen”, la sfârșitul lui iunie, un festival de circ și de teatru, intre 9 și 25 iulie, și un concert al compozitorului Goran Bregovic, la sfârșitul lui iulie. Programul complet poate fi consultat pe site-ul www.pecs2010.hu. Programul “Capitală culturală europeană” a fost inițiat de Consiliul de Miniștri ai Culturii din Uniunea Europeană in 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei și de a celebra contribuția orașelor la dezvoltarea culturii. Pâna in prezent, circa 40 de orașe au deținut acest titlu. In 2009, Vilnius a avut statutul de capitală culturală europeană alături de orașul austriac Linz, iar in 2007, statutul de capitală culturală europeană a fost impărțit de Sibiu și Luxemburg.

In 2011, acest titlu va fi deținut de Turku (Finlanda) și Tallin (Estonia), orașele Guimaraes (Portugalia) și Maribor (Slovenia) vor fi capitale culturale europene in 2012, iar Marsilia (Franța) și Kosice (Slovacia) vor beneficia de același statut in 2013. Umea, un mic oraș universitar din nordul indepărtat al Suediei, a fost desemnat capitală culturală europeană a anului 2014, devenind astfel cea mai nordică localitate a Europei care câștigă acest titlu, pe care il va impărți cu Riga.