BULETIN DE STIRI/ Anul in care Tolstoi a venit in România

Premiile Niram Art 2010, etapa nominalizări Revista Niram Art, impreună cu Editura Niram Art, organizează cea de a Doua Ediție a Premiilor Niram Art, care cuprinde mai multe secțiuni: Literatură (Roman/Eseu/Poezie), Pictură, Fotografie, Sculptură, Promovare Artistică și Teatru. Festivitatea de decernare a Premiilor va avea loc la Madrid, pe data de 29 mai 2010. Evenimentul este organizat cu sprijinul Gărzii Reales Tercios din Spania. In anul 2009, a avut loc Prima Ediție a Premiilor Niram Art pentru Poezie, in colaborare cu ICR Madrid, care a recunoscut meritele a doi poeți români (Ioan Es. Pop și Claudiu Komartin) și a două poete spaniole (Lola Con și Carmen Rubio).. Premiul Editurii Niram Art este de 6.000 de euro. Pe langa Premiile și Trofeele decernate de revistă, Editura Niram Art va oferi un premiu in valoare de 6.000 de euro unui scriitor spaniol, desemnat câștigător al Concursului “Eminescu văzut de spanioli”. La ediția 2010 a Premiilor acordate de Revista Niram Art, au fost nominalizați artiști, scriitori, regizori de teatru și promotori culturali din România, Spania, Armenia, Elveția și Mexic. Câștigătorii vor primi trofee artistice, realizate de artistul plastic Bogdan Ater. La secțiunea Roman/Eseu, nominalizații pentru Trofeul Mihail Sebastian sunt scriitorii români Gabriela Adameșteanu (Dimineața Pierdută; Cartea Românească, 1984/ Lumes 2009), Nicolae Breban (Profeții despre prezent. Elogiul morții; Polirom, 2009), Dan Lungu (Sunt o babă comunistă!; Polirom, 2007, PRE-TEXTOS, 2009), Varujan Vosganian (Cartea Șoaptelor, Polirom, 2009/ in curs de publicare la PRE-TEXTOS). Nominalizările la Secțiunea Poezie se impart intre România și Spania, românii fiind Dan Coman, Dan Herciu, Elena Vlădăreanu, Răzvan Țupa (la Trofeul Niram Art) și Ion Mureșan, Alexandru Mușina și Varujan Vosganian (la Marele Premiu Niram Art, Trofeul Tristan Tzara). Premiile de Poezie sunt oferite in colaborare cu Cercul Poetic RefleXos din Madrid. Nominalizații pentru Sculptură – Trofeul Constantin Brâncuși – sunt Mircea Ignat, Rudolf Kocsis, Mihai Păcurar, Eugen Petri, iar la Secțiunea Fotografie participă artiști din Spania (Clara Llamazares, MIEDHO, Laura Thomas, Germán Peraire) și Israel, prin fotografa de origine română Natalie Schor. Trofeul Eugene Ionesco (Teatru și documentar) s-ar putea duce către Elveția (regizoarea Pamela Durr pentru Frumoasa călătorie a urșilor Panda de Matei Vișniec), Spania (Carlos Iglesias, pentru documentarul Un euro 3,5 lei) sau Mexic (pentru regizorul mexican Lorenzo Mijares, fondator al Teatrului de Hemoficțiune din Barcelona). Pentru incurajarea promotorilor culturali de orice naționalitate, Trofeul Ambroise Vollard poate fi decernat nominalizaților din Spania și Mexic: Silvia Barbescu (Mexic), Antonio Calder”n de Jesús (Spania), Dusika Nikolic Dann (Spania). O secțiune aparte este dedicată Picturii Contemporane, (Opera Magna), fără nominalizari: Marele Premiu de Pictură și Trofeul Victor Brauner va reveni, pentru intreaga carieră, artistei plastice românce Medi Wechsler Dinu, aflată la venerabila vârstă de 101 de ani, iar Trofeul Corneliu Baba va fi acordat artistului plastic armean Onik Sahakian, balerin de renume mondial și cel mai apropiat prieten aflat in viață al lui Salvador Dali. Festival 2010 – Filme de tot felul Peste 50 de filme europene produse in ultimii doi ani animează cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Filmului European, care a debutat joi, 6 mai și se derulează până pe 30 mai, in organizarea Institutului Cultural Român, cu sprijinul ambasadelor și centrelor culturale ale țărilor participante. La fel ca la edițiile trecute, filmele care vin la festival sunt “de tot felul”. Colecția de anul acesta este completată cu o selecție din producții prezentate in edițiile anterioare ale FFE, o “colecție vintage”, care oferă spectatorilor șansa de a revedea unele dintre poveștile care au trecut proba timpului. Al cincilea “ambasador onorific” al Festivalului (după Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu și Marian Crișan) este Radu Jude, cineastul care a debutat anul trecut in lungmetraj cu filmul “Cea mai fericită fată din lume”. Actuala ediție deține deja câteva recorduri: cea mai bogată selecție de filme de până acum acoperă cel mai mare număr de țări participante și călătorește in cel mai mare număr de orașe din România. Cea de-a XIV-a editie a Festivalului Filmului European are loc in București, Brașov, Târgu-Mureș, Timișoara și Iași. O pereche rusă de răsunet cântă la Ateneu Violonista Elena Denisova și pianistul Alexei Kornienko vor susține la Ateneul Român, sâmbătă, 8 mai, ora 19.00, la Sala Mică, un concert cameral (foto 2) cu următorul program: Robert Fuchs: 7 Intermezzi pentru vioară și pian, op. 82; Fritz Kreisler: 3 valsuri (Liebesleid; Schön Rosmarin; Liebesfreude); Maximilian Kreuz (născut in 1953 la Viena): Atmosphärische Kontraste Wv. 22 pentru vioară și pian; Alexander von Zemlinsky: Serenada in la major pentru vioară și pian (1896). Elena Denisova este născută la Moscova și și-a inceput cariera muzicală incă din copilărie, fiind una dintre elevele strălucite ale lui Valery Klimov și Oleg Kagan, ei inșiși elevi favoriți ai lui David Oistrach. Stabilită la Viena, Denisova iși uimește publicul cu o prestație muzicală de excepție, cântând impreună cu cele mai renumite orchestre ale lumii sau fiind solistă la festivaluri internaționale precum Der Carinthische Sommer, Festivalul Muzical din Flandra, Klangbogen din Viena, Ljubljana Festival, Festivalul “Iarna rusească” de la Moscova sau “Concerti di Primavera” din Parma. Alexei Kornienko, tovarășul de viață al Elenei Denisova, iși imparte cariera intre pian și pupitrul dirijoral. El face, pe lângă activitatea artistică, și muncă de cercetare in domeniul redescoperirii unor piese uitate din repertoriul muzicii de cameră. Anul in care Lev Tolstoi a venit in România Până pe 10 mai, se află in derulare la București și la Port-Cetate simpozionul internațional cu tema “Civilizația europeană – unitate, unicitate, deschidere”, organizat de Fundația Dostoievski, Uniunea Scriitorilor din România, Universitatea “Al.I. Cuza” din Iași si Fundația pentru Poezie “Mircea Dinescu”. In cadrul sesiunii de comunicări sunt și vor fi discutate aspecte privind legăturile culturale ale țărilor central și est-europene cu lumea Europei Occidentale, evoluția curentelor și orientărilor literar-artistice contemporane, problemele actuale ale civilizației mondiale. Tema principală a simpozionului, la secțiunea I, este Lev Tolstoi in România – Anno Domini 1854. In secțiunea a II-a, se vor dezbate alte aspecte ale literaturii (culturii) ruse și mondiale. Cu ocazia implinirii celor 100 de ani de la moartea lui Lev Tolstoi, Fundația Dostoievski va avea, de-a lungul anului 2010, și alte inițiative: traducerea și tipărirea operelor lui Tolstoi in limba română, crearea unui film documentar despre șederea scriitorului la București, organizarea de concerte și spectacole. A inceput Stagiunea Muzicală Estivală ArCuB – Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului București deruleaza, in perioada 1 mai – 26 septembrie, Stagiunea Muzicală Estivală. La fiecare sfârșit de săptămână, intre orele 11.00 și 13.00, in Grădina Cișmigiu, poate fi ascultata muzică de promenadă. In acest an, programul include formații deja cunoscute și așteptate de bucureșteni. Pe data de 8 mai, va urca pe scenă grupul La Musica, prezentând o selecție de piese clasice și prelucrări după muzica populară. Duminica, 9 mai, publicul se va intâlni cu formația Brass Quintet București, alături de mezzosoprana Claudia Măru-Hanghiuc. Pe 15 mai, va avea loc concertul trupei Polyphonic Show, iar a doua zi formația Classic Band va susține un recital de muzică de film, ușoară și jazz. Sâmbătă 22 mai, instrumentiștii de la Sunetul Trompetei vor aduce in parc ritmuri de vals, polcă, tango și rumba, iar duminică, 23 mai, trupa Angely’s va incânta publicul cu muzică pop, rock, swing și latino. Epoca lui Barabás, Munkácsy, Szinyei O expoziție intitulată “Epoca lui Barabás, Munkácsy, Szinyei – capodopere ale picturii maghiare din secolul al XIX-lea” este deschisă la Muzeul Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc, ea putând fi vizitată până in 25 iulie. Expoziția cuprinde 62 de lucrări aparținând unui număr de 19 pictori, 50 dintre tablouri fiind aduse de la Galeria Națională Maghiară din Budapesta, iar 12 de la Muzeul de Istorie din același oraș. Printre lucrările celebre ale pictorilor maghiari pot fi admirate opere precum “Sfântul Ștefan educându-și fiul” a pictorului Benczúr Gyula, “Flori de mac pe câmp” de Pál Szinyei, “Fata la fântână” a lui Munkácsy Mihály sau “Pusta maghiară” a artistului plastic Mark” Károly. “Coffee with Love” – Marele Premiu la San Remo Scriam intr-unul din numerele trecute ale ziarului nostru despre o echipă de liceeni clujeni care urma sa plece la Festivalul de la San Remo cu ultima lor producție cinematografică: scurtmetrajul “Coffee with Love”. Ei bine, elevii s-au intors victorioși. Pelicula “Coffee with Love”, realizată de tinerii din trupa “Audiență Generală”, a câștigat Marele Premiu pentru scurtmetraje la Festivalul Mondial al Creativității, care s-a incheiat pe 25 aprilie la San Remo, Italia. Marele Premiu, “Delfinul Roz”, a fost acordat acestei producții originale, care are o durată de 30 de minute. Trupa de teatru “Audiență Generală” , care se ocupă cu succes și de cinematografie, este alcătuită din elevi ai Liceului Teoretic “Lucian Blaga” și ai Liceului de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca. Coordonați de profesorul Adrian Mureșan, ei au câștigat și anul trecut Marele Premiu al festivalului din Italia, cu un alt scurtmetraj. (Radu Constantinescu) Un Nod care se leagă la Berlin Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu” din Berlin sprijină desfășurarea proiectului interdisciplinar “The Knot – linking the existing with the imaginary”, care se desfășoară in spațiul public din capitala berlineză in perioada 28 aprilie – 30 mai 2010. The Knot este o platformă mobilă care, intre 2 și 16 mai, se află la Mariannenplatz și va avea ca ultimă oprire fostul aeroport Tempelhof, inainte de a fi transportat la Varșovia, după care va ajunge și la București, in octombrie. Proiectul a fost inițiat de un colectiv interdisciplinar format din curatorii și artiștii Markus Bader (Berlin), Oliver Baurhenn (Berlin), Jakub Szreder (Varșovia) și Raluca Voinea (București) și elaborat după un concept arhitectonic al biroului de arhitectură Raumlabor Berlin. Din România participă la proiect Vasile Ernu, Ovidiu Țichindeleanu, H-arta (RO), Ștefan Tiron, Livia Mihălțianu, Ilina Gheorghe, Alina Popa, Mihaela Kavdanska, Dilmana Iordanova, Peter Szabo și Claudiu Cobilanschi, fiecare dintre aceștia reprezentând un domeniu integrat: literatură, fotografie, arte vizuale, poezie. Mainstream-ul numit Perjovschi Dan Perjovschi este invitatul special al Festivalului Internațional de Film Documentar de la Londra, in calitate de protagonist al primului film despre el și arta sa, regizat de Anna Marziano. Realizat in 2009, filmul se numește Mainstream și a fost prezentat in premieră la prestigioasa galerie Tate Modern pe 4 mai a.c., in colaborare cu Institutul Cultural Român din Londra. Artistul a fost prezent nu pentru a desena, ci pentru o discuție cu publicul despre ideile și proiectele sale, coordonată de curatoarea Maeve Polkinhorn. Mainstream (Franța, 25 min.) il surprinde pe Dan Perjovschi in Paris, lucrând la una dintre expozițiile recente. In cadrul aceluiași Festival de Film Documentar, pe 7 mai, ICR Londra organizează și proiecția documentarului Lumea văzută de Ion B. in regia lui Alexander Nanau, la The Horse Hospital Cinema. Un Minut Lumiere pe zi TVR Cultural difuzează, incepând din 1 mai, timp de un an, in fiecare zi, câte unul dintre filmele fraților Auguste și Louis Lumi’re (foto 3), considerați “părinții” cinematografiei mondiale. TVR Cultural urmează exemplul canalului France 2. Primul “Minut Lumi’re”, difuzat sâmbăta trecută, este și unul dintre filmele celebre ale lumii, “Sosirea unui tren in gară/ L’arrivée d’un train à La Ciotat”. Pentru a marca trecerea unui secol de la realizarea filmelor fraților Lumi’re, acestea au fost digitalizate in urmă cu câțiva ani și au intrat in patrimoniul UNESCO, recunoscându-li-se valoarea universală. Arhivele franceze de film au realizat un proiect de restaurare, constatând atunci că Auguste și Louis Lumi’re au folosit metode științifice de conservare a rolelor din bandă de celuloid de 35 de milimetri, cu proiecții de câte patruzeci de secunde. Astfel, restaurarea și apoi digitalizarea lor au fost posibile in cele mai bune condiții. Directorul Institutului Nobel din Norvegia in vizită in România Geir Lundestad, directorul Institutului Nobel din Norvegia, se află in România in până mâine, 9 mai, și a susținut aseară două conferințe: “Statele Unite și Europa: Cooperare și Conflict. Trecut, Prezent, Viitor”, la Facultatea de Istorie din București și “Poate Premiul Nobel pentru Pace promova pacea in lume?”, la Institutul Diplomatic Român. Comitetul Nobel Norvegian este instituția care acordă anual Premiul Nobel pentru Pace, in conformitate cu prevederile din testamentul lui Alfred Nobel, acelei persoane care a depus cele mai mari eforturi in privința ințelegerii intre națiuni, pentru reducerea sau eliminarea conflictelor armate, precum și pentru promovarea păcii. Premiul pentru Pace este singurul Premiu Nobel decernat in Norvegia, la Oslo. Un roman pe cale de a deveni film: Lizoanca

Romanul Doinei Rusti, “Lizoanca la 11 ani”, aparut la Editura TREI in 2009, va fi ecranizat in regia lui Radu Jude. Drepturile au fost achizitionate de casa de film HiFilm. Aparut in primavara anului trecut, romanul Doinei Rusti a starnit un mare interes de piata si de critica. Subiectul cartii este mai mult decat incitant: tabloidizarea de catre presa a unei drame rurale, al carei personaj principal este un copil ce se prostitueaza inca de la 9 ani sub privirea clementa a consatenilor. Lizoanca la 11 ani este povestea cutremuratoare a fetitei despre care presa a scris ca “a umplut un sat intreg de sifilis”. Scriitoarea Doina Rusti a pornit de la un fapt real care a facut valva in toamna anului 2007, dar pe care l-a dezvoltat, creand persoanje imaginare, pentru a realiza o opera de fictiune si a incerca sa vada in profunzime motivele pentru care exista astfel de aberatii.