Bun de tipar/ de Dorin Călin

Gala Industriei de Carte din România „Bun de Tipar” își propune să contribuie la promovarea celor mai importante proiecte anuale ale pieței de carte românești, cât și la profesionalizarea celor din industria de carte. Săptămâna trecută au fost acordate premii la mai multe categorii, câștigătorii fiind anunțați de personalități ale vieții culturale. Bestsellerul românesc a fost desemnat volumul „Pas cu pas”, scris de președintele Klaus Iohannis.

La categoria „cea mai bună librărie”, a fost aleasă câștigătoare Librăria Humanitas de la Cișmigiu, din București, iar Book Corner Librarium din Cluj-Napoca a primit o mențiune specială a juriului.

La categoria „cea mai bună bibliotecă”, au fost alese câștigătoare două instituții: Biblioteca Județeană „Astra” Sibiu și Biblioteca Comunală Hangu.

La Gala Industriei de Carte din România au fost premiate și cele mai frumoase cărți ale anului. Astfel, la subcategoria „carte ilustrată”, a fost ales câștigător volumul „În fața blocului. O colecție de 55 de jocuri și «faze» ale generației cu cheia la gât”, de Vlad Tomei (Mihai GheorgheSupersomething Studio), iar la subcategoria „concepție grafică” câștigătoare a fost cartea „Ioana Nemeș. Carte de artist” – concept, publicație și editor: Alina Șerban (Asociația pepluspatru) – concepție grafică: Radu Manelici, și o mențiune specială a juriului a fost acordată volumului „Să creștem mici: carte pentru cei mici care trebuie neapărat citită de cei mari”, de Laura Grünberg (editura Arthur) – concepție grafică: Ana-Maria Nica și Alexandru Ciubotariu.

A fost acordat și premiul pentru cea mai bună colecție, care a fost câștigat de „Savoir-Vivre” (Baroque Books and Arts).

La categoria „cea mai bună carte netipărită”, câștigătorii au fost: la subcategoria audiobook – Mariana Marin, cu „Scrisoare deschisă sau Nu mă mai așteptați la ore mici” (Editura Casa Radio), și la subcategoria e-Book – „Casele vieților noastre” (Humanitas Multimedia).

Premiul la categoria „cea mai bună traducere” a fost câștigat de Adriana Liciu, pentru traducerea din limba rusă a volumului „Laur”, de Evgheni Vodolazkin (editura Humanitas Fiction), și de Luminița Munteanu, pentru traducerea din limba turcă a volumului „Casa tăcerii”, de Orhan Pamuk (editura Polirom).

La categoria „cea mai bună carte a anului”, au fost mai multe subcategorii premiate. Astfel, la subcategoria „beletristică”, volumul câștigător a fost „1989”, de Adrian Buz (editura Polirom), iar volumul „Și cuvintele sînt o provincie”, de Adela Greceanu (editura Cartea Românească), a primit o mențiune specială a juriului. La subcategoria „nonficțiune”, cartea câștigătoare a fost „Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană”, de Mirel Bănică (editura Polirom), iar la subcategoria „carte pentru copii și tineret” volumul laureat a fost „Domnișoara Poimîine și joaca de-a Timpul”, de Adina Rosetti și Cristiana Radu (Curtea Veche Publishing).

De asemenea, cea mai bună carte a anului, la subcategoria „carte de știință”, a fost aleasă „Proiectul feroviar românesc (1842-1916)”, de Toader Popescu (editura Simetria), iar la subcategoria „carte de popularizare” a câștigat volumul „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii”, de Oana Marinache (editura ACS), iar „Basarabia. Coloniștii germani de la Marea Neagră”, de Ute Schmidt (editura Cartier) – traducere de Cristina Grossu-Chiriac –, a câștigat o mențiune specială a juriului.

La categoria „best ney entry”, s-au afirmat editura Ozalid (subcategoria „edituri”) și Librăria Bizantină (subcategoria „librării”). De asemenea, o mențiune specială a primit Librăria Habitus.

La Gala Industriei de Carte din România „Bun de tipar” s-au acordat și două premii speciale. Acestea au fost pentru cel mai bun redactor/ îngrijitor de ediție, câștigat de Cătălin Strat (îngrijire de ediție) – „Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi”, de Gheorghe Crutzescu (editura Humanitas), și Eugenia Dima (îngrijitor de ediție) – „Poemul Erotocrit al lui Vincenzo Cornaro în cultura română (versiunea lui Alecu Văcărescu)” (Editura Universității „Al.I. Cuza”), și pentru cea mai bună campanie de marketing/ PR/ CSR, câștigat de „Cărțile copilăriei în fiecare casă” (Asociația Curtea Veche), iar „Cărțile pe față” (Victor Miron) a câștigat o mențiune specială a juriului.

Câștigătorii au fost desemnați de un juriu format din: Mircea Vasilescu (președinte) – eseist, critic, istoric literar, jurnalist, profesor dr. al Facultății de Litere din cadrul Universității din București, redactor-șef al săptămânalului Dilema Veche, Simona Kessler – agent literar, „Simona Kessler Copyright International Agency”, Cosmin Ciotloș – critic literar (România literară), asistent dr. al Facultății de Litere a Universității din București, Luca Niculescu – jurnalist, redactor-șef al RFI România, Oana-Valentina Suciu – lector dr. Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Victoria Pătrașcu – autoare de cărți pentru copii, foarte activă în promovarea lecturii în rândul școlarilor, preocupată să susțină ilustrația de carte românească, Carmen Apetrei – lector univ. dr., director Departament Grafică al Facultății de Arte Plastice din cadrul Universității Naționale de Artă din București, Cristina Foarfă – editor coordonator Bookaholic, specialistă în comunicare digitală, Tudor Crețu – directorul Bibliotecii Județene Timiș, scriitor, și Daniel Voinea – Brand Manager Cărturești.

„De 25 de ani se spune «moare cultura, nu mai citește nimeni». Dacă noi ne aflăm în continuare aici, înseamnă că aceste două afirmații nu sunt adevărate. Cum de suntem noi aici? Asta e o problemă mai complicată. Prin insistența și încăpățânarea editorilor, prin fiecare leu pe care-l numără cumpărătorul de carte pentru a-și mai lua una și încă una, prin multe alte mecanisme pe care dumneavoastră le cunoașteți mai bine ca mine. De aia suntem noi aici. Dar, una peste alta, nu moare cultura, nu e adevărat că lumea nu mai citește, nu e adevărat că tindem așa cu toții spre o prostire generală și o lipsă totală de apetit pentru a citi ceva. A doua idee fixă pe care o am este că, în acești 25 de ani, piața editorială din România s-a schimbat foarte mult. Editurile s-au profesionalizat, dacă ne aducem aminte ce era pe tarabe în pasajul Universității, în 1990-1991, și ce se găsește acum în librării adevărate, cu edituri adevărate, cu lansări, cu târguri și așa mai departe, ne dăm seama că, în ciuda depresiei noastre temporare sau de lungă durată, am mers spre bine. A treia idee pe care vreau s-o spun este legată de prima. Vreau să aduc un omagiu tuturor celor care au muncit în acești ani pentru piața de carte, pentru vânzarea de carte, pentru tot ceea ce se află în jurul cărții, pentru toate meseriile din jurul cărții – cum îmi place mie să spun. Lor li se datoarează această (…) rezistență prin cultură. E un lucru bun care ni s-a întâmplat, chiar dacă a fost greu și chiar dacă a necesitat eforturi, uneori, grele. Nu stăm rău. (…) Cartea în România există, merge, ajunge unde trebuie, sunt încă destui oameni care țin în viață producția de carte, nu ne-ar strica, e adevărat, niște politici culturale pe termen mai lung, care să stimuleze cartea și lectura – poate că vor veni și ele, dacă până acum n-au venit –, așa încât închei cu un mesaj tonic: «Citiți!»”, a declarat președintele juriului, la ceremonia de decernare a premiilor Galei Industriei de Carte din România.