Cånd seful spune una, iar subalternul face alta

Multe afaceri esueaza nu pentru ca nu ar fi de succes, ci pentru ca pur si simplu angajatii si conducerea, clientii si managerii nu reusesc sa comunice intre ei. Cu tot fondul nostru “latin”, predispus la discutii si mici bÃ¥rfe de birou, comunicarea ramÃ¥ne o mare problema pentru firmele romÃ¥nesti.

Instrumentul principal pentru succesul unui manager este capacitatea de a comunica si de a inlesni comunicarea in interiorul companiei.

“Un aspect important pentru un manager de orice nivel este stilul de comunicare asertiv, care ii permite sa isi prezinte cu siguranta punctul de vedere, fara a deveni agresiv”, sustine Alexander Fuhrmann, presedinte Amadeus Rom Consultants, companie care ofera servicii de consultanta in evaluarea si dezvoltarea de personal.

Fuhrmann spune ca, in marea lor majoritate, managerii romåni recunosc ca in organizatiile pe care le conduc nu se comunica intotdeauna la parametri maximi. Cauzele sunt multiple si tin fie de lipsa de incredere a subalternilor, fie de frica acestora ca ar putea fi concediati daca isi contrazic seful.

Cel de care ne temem

Potrivit specialistilor, lipsa de incredere a angajatilor vine din faptul ca acestia considera ca oricum sunt prea “mici” pentru a schimba cursul evenimentelor.

“Auzim foarte des afirmatii de genul Â?oricum face doar cum vrea el, pentru ca e sefÂ? sau si mai grav Â?nu ma intereseaza ce se intÃ¥mpla pentru ca nu este afacerea meaÂ?, afirmatii care frÃ¥neaza dezvoltarea unei organizatii. Pentru ca lucrurile sa mearga bine fiecare parte din intreg trebuie sa se implice”, sustine Fuhrmann.

Frica de nu a deveni penibil este un alt element care influenteaza felul in care se comunica intr-o companie. Angajatii merg pe ideea ca daca cer lamuriri in legatura cu ceva, sunt considerati de superiori, fie incompetenti, fie slab pregatiti. Astfel ca se ajunge de multe ori la situatii in care managerul cere un anumit lucru, iar oamenii pe care ii conduce fac cu totul altceva.

Cei sapte ani de-acasa nu ajung

Care ar fi solutiile la toate aceste neajunsuri? Specialistii in consultanta sunt de parere ca, pentru a forma un individ care sa comunice asertiv, trebuie sa se inceapa inca din scoala.

“Este definitorie pentru romÃ¥ni, sintagma lui Caragiale Â?Eu cu cine votez?Â?, iar asta deoarece trebuie sa le spuna cineva tot timpul ce sa faca. Un elev care este pus sa invete pe de rost, fara sa isi puna intrebari, va deveni mai tÃ¥rziu un angajat supus”, precizeaza Fuhrmann.

Receptionam doar 25% din mesaje

Studiile arata ca doua treimi din timpul de lucru efectiv il petrecem in conversatii cu colegii, clientii, furnizorii, dar oamenii receptioneaza doar 25% din mesajele verbale emise in mediile de lucru. Dintre acestea, imediat dupa percepere, doar jumatate ramån in memoria receptorului.

Principalele cauze ale abilitatii reduse de ascultare si intelegere specifice participantilor la procesul de comunicare constau in: supraincarcarea cu mesaje; zgomotul intern sau extern; stresul cotidian; prejudecatile si stereotipiile culturale; capacitatea indivizilor de a prelucra mental un volum de cuvinte triplu in raport cu puterea lor de verbalizare (asa se explica “sincopele” de concentrare), dinamica relatiilor interpersonale si, nu in ultimul rÃ¥nd, egocentrismul (e atÃ¥t de greu sa acceptam ca ideile sau afirmatiile altora ar putea fi mai importante decÃ¥t ceea ce avem noi de spus!).

In ceea ce-i priveste pe manageri, acestia dedica cel putin 80% din timpul sau comunicarii. Cu toate acestea, comunicarea e considerata frecvent veriga slaba a arsenalului managerial, cauza disfunctionalitatilor specifice companiilor. In realitate, comunicarea este expresia personalitatii unei organizatii, iar o slaba comunicare reprezinta nu cauza, ci efectul, reflexia unui stil de conducere.

De ce este important stilul de comunicare? Pentru ca, inevitabil, ii afecteza pe cei cu care relationam si, de asemenea, afecteaza eficienta noastra la locul de munca.

De exemplu, atunci cånd o persoana are tendinta de a critica foarte usor, e posibil ca cei din jur, colegii, sa aiba retineri in a-i cere aju-torul.

Pe de alta parte, atunci cånd au de-a face cu o persoana care respecta parerile celorlalti, oamenii vor veni cu mai mare usurinta catre ea pentru a-si impartasi ideile si parerile.

Specialistii companiei de dezvoltare organizationala Interact spun ca pentru a avea loc un dialog eficient trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

1. Schimbarea rolurilor – nu puteti avea o conversatie cu cineva daca vorbiti numai dumneavoastra; nimic nu distruge o conversatie mai rapid. Poate suna banal, dar multe conversatii nici nu ajung in acest punct.

2. Stabilirea unei legaturi – un dialog trebuie sa aiba o legatura intre ce spun cele doua persoane, altfel se transforma in doua monologuri paralele. Dintr-un lucru rezulta altul si asa mai departe.

3. Deschiderea – trebuie sa intram intr-o conversatie cu mintea deschisa si sa fim dornici sa invatam ceva nou. Daca nu realizam acest lucru, conversatia nu va avea prea multe rezultate. Din pacate situatia aceasta apare destul de des.

4 Beneficii comune Рpentru ca dialogul sa fie eficient, participantii trebuie sa aiba un scop comun si clar pentru am̴ndoi. transilvania@zf.ro