Cadou de la Comisie: cofinanțarea pe fonduri UE coboară la 5%

Parlamentul European a aprobat creșterea temporară a contribuției UE de la 85% la 95% pentru proiectele de dezvoltare regională finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE) pentru România și alte cinci țări din UE – Ungaria, Letonia, Portugalia, Grecia și Irlanda. Finanțarea se face în baza unei cereri, care să prezinte argumentat de ce este nevoie ca ea să fie aplicată.

După ce a fost aprobată de Parlamentul European, măsura va fi votată în Consiliul Uniunii Europene pe 6-7 decembrie.

Potrivit calculelor Comisiei, sumele suplimentare ce vor fi primite astfel de România sunt de aproximativ 800 mil. euro. Însă oficialii de la București cred că România va putea obține doar 160-170 mil. euro.

Decizia Comisiei Europene de a reduce cofinanțarea obligatorie a României pentru proiecte UE de la 15% la 5% va deveni efectivă din prima parte a anului viitor.

Bruxellesul va cere programe clare cărora să le fie aplicat noul procedeu întrucât nu sunt prevăzute suplimentări de sume din partea Comisiei, ci realocări de fonduri în cadrul celor deja admise.

Așadar, pentru un volum de 30 mld. euro (pentru că planul se aplică atât fondurilor structurale, cât și celor destinate agriculturii) se pot dese­mna proiecte care să beneficieze de noile norme, ceea ce înseamnă că statul sau companiile românești nu vor mai aduce de acasă 15% din valoarea unui proiect, ci doar 5%, restul de 95% fiind completat de Uniunea Europeană.

Măsura a fost contestată inițial însă de statele bogate ale Uniunii care au argumentat că reducerea confinanțării în această manieră practic oferă bani “gratis” celor care depun proiecte pe bani europeni.

Reducerea cofinanțării urmează să fie aplicată celor aproximativ 5.000 de contracte pe fonduri europene care se află în prezent în derulare în România. Valoarea acestor contracte se ridică la 13 miliarde de euro, potrivit datelor Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).

Mișcarea Comisiei vine însă în contextul în care România a reușit să atragă doar 3,7% din fondurile europene avute la dispoziție la mai bine de patru ani de la deschiderea liniilor de finanțare. La sfârșitul lunii octombrie plățile definitive pentru proiectele europene se ridicau la 715,5 milioane de euro. Din acești bani în economia locală a intrat în ultimul an o treime.

Mai mult, decizia Bruxellesului este justificată de faptul că problemele legate de obținerea finanțării au ținut pe loc în acest an o parte din proiectele pe bani europeni derulate atât de stat, cât și de companii.

În plus, “injecțiile” de fonduri europene din România stau de aproape cinci luni pe loc pentru că în această vară Guvernul a decis să nu mai trimită facturi spre decontare la Bruxelles ca urmare a suspiciunilor în privința modului în care au fost făcute achizițiile publice. Comisia Europeană a întrerupt plățile pentru proiectele finanțate prin intermediul axei 2 din cadrul Programului Operațional Regional la începutul lunii iunie, pentru că, la un control de rutină, auditorii europeni au descoperit nereguli în sfera achizițiilor publice făcute în cadrul unor proiecte europene. Ca urmare a acestei decizii, președintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să suspende transmiterea declarațiilor de cheltuieli spre rambursare către Comisia Europeană pentru toate cele șapte programe operaționale, pentru a nu risca pierderea de bani europeni în cazul în care ar fi fost descoperite și alte nereguli similare. Între timp, proiectele au continuat desfășurarea activităților cu bani de la bugetul de stat. Guvernul a înființat un fond de 600 de milioane de euro cu bani luați din piață pentru a suplini lipsa rambursărilor. Potrivit unei analize a ZF, dobânzile pentru plățile făcute în cele cinci luni prin acest fond se ridică la circa 10 milioane de euro.

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, care este responsabil direct de programele pe fonduri structurale, așteaptă în prezent un răspuns de la Comisia Europeană în privința deblocării plăților până pe data de 15 decembrie.

În acest moment Autoritatea de Certificare a Plăților a verificat facturi de 200 de milioane de euro, drept urmare acestea ar putea fi decontate odată cu prima zi în care Comisia dă României undă verde în privința deblocării plăților. Mai mult, foarte curând valoarea facturilor eligibile la plată va atinge 1,5 miliarde de euro.