Cafeaua – manual de utilizare

De cand m-am rebranduit ca Bucatarescu (www.bucatarescu.ro),
nu ratez nici o ocazie de a vorbi despre tot ceea ce se leaga de
fascinantul domeniu al bucatariei. Lifestyle culinar… si nu
numai!

Citind si citand monumentala “Cartea cafelei – Anatomia unei
industrii” de Gregory Dicum si Nina Luttinger, intelegi ca a bea o
ceasca de cafea nu e doar un tabiet. Profitand de extrema lor
versatilitate, cafeaua si derivatele sale reprezinta, azi,
importante unelte de socializare, facilitand aventuri de
relationare si comunicare in toate domeniile, adesea pe filiere
gourmet si nu rareori cu finalitate erotica.
Espresso (in forma sa clasica, adica 8 grame de cafea proaspat
macinata supusa, timp de 22 secunde, asediului unui jet de apa
fiarta la 88 grade Celsius si o presiune de 9 bari) sau cappuccino
(desertul inecat in lapte si frisca, eventual pudrat cu scortisoara
ori ciocolata fin razuita, denumirea provenind de la asemanarea
bauturii cu robele bicolore, alb-negre, ale calugarilor din ordinul
Capuccinilor), desi in continuare cele mai populare modalitati de
preparare a cafelei, sunt tot mai frecvent concurate de retetele
derivate din modelele clasice. Astfel, unii prefera espresso “con
pana” (adica avand un mot de frisca, ceea ce nu demult ar fi fost
considerat o blasfemie!), altii “macchiato” (un pic de lapte
reprezinta intrusul), “café creme” (numele vine de la spuma
consistenta generata de cafeaua proaspat prajita si rasnita) sau
“cafe latte” (se adauga, initial, lapte condensat caldut, iar, la
final, un pic de lapte rece). Extremistii beau “ristretto” (adica
espresso extrastrong, cu numai jumatate din cantitatea obsnuita de
apa). In fine, rafinatii nu renunta la “mocca” (sau “mocha”), o
bautura oarecum apropiata ciocolatei lichide, gratie pudrei de
cacao si bucatelelor de ciocolata incorporate, de regula in
espresso -ul preparat dintr-o anume varietate din Yemen, impreuna
cu laptele si frisca.
Dar cafeaua nu este doar o bautura, ea poate sustine – pentru
un gourmet veritabil – o masa copioasa in toate articulatiile ei,
incepand cu aperitive exotice, precum “chapurrinos con mole”
(adica, in stil mexican, lacuste uscate in sos de avocado cu cafea
si ciocolata bruta) si continuand cu felul principal, care poate fi
fusilli cu “ragout” de cafea (carnea de porc tocata este stropita
cu un decilitru de cafea), spaghetti cu cafea (se procedeaza
similar, cafeaua fiind unul dintre ingredientele sosului, alaturi
de rosii, ciuperci, ceapa si usturoi) ori, chiar, cotlete de porc
cu cafea (care este o componenta a marinatei in care sta carnea
timp de 10-20 de ore). Dupa asemenea feluri principale, prajiturile
pe baza de cafea nu mai pot mira pe nimeni: meringues cu mocca,
langues de chat cu cappuccino, “cucidati” (sortimente de patiserie
siciliana pentru care umplutura e pe baza de smochine si alte
fructe uscate scaldate indelung in cafea) ori fabuloasele “mingi de
cafea” mexicane (realizate din napolitane pisate si, apoi, imbibate
cu cafea si lichior de cafea). Alte retete delicioase sunt sufleul
de cafea, sarlotele cu cafea, merele sau perele coapte cu cafea,
pudding-ul cu cafea, clasicul tiramisu iar, daca vreti sa
impresionati cu adevarat, “gajar barfi”, un incredibil desert
indian cu morcovi (prajiti in unt, cu scortisoara, cardamon, zahar
nerafinat, lapte, fistic si cafea). Evident ca la o asemenea masa,
nu se poate bea cafea obisnuita, decat cel mult una preparata dupa
reteta turceasca, adica fiarta intr-un ibric de alama incalzit pe
nisip. Dar nici cafeaua dreasa cu coniac, rom, lichior sau alte
alcooluri fine nu poate fi ignorata, lidera in acest domeniu fiind
faimoasa Irish Coffee (inventata insa, in 1952, la San Francisco),
care face uz (si abuz) de whiskey. Din aceeasi familie, se mai
remarca si Kioki (in loc de whiskey se foloseste lichior Kahlua in
combinatie libera cu brandy), Café Brulot (cu cognac fin frantuzesc
si ceva Grand Marnier) si Café Diablo (brandy, Grand Marnier, suc
de lamai si/sau portocale). Sa nu uitam nici de cafeaua in stil
thailandez, a carei aroma speciala o dau condimente precum
coriandrul si cardamonul si care se serveste obligatoriu cu gheata
pisata.
In plus, chiar daca, gratie calitatilor sale usor psihedelice,
inceputurile arabe ale cafelei stau sub zodia misticii, in paralel
ea fost considerata de catre medici un extraordinar panaceu.
Astfel, deja in secolul IX, medicul Rhazes includea “bunchum”
(bautura pe baza de cafea) intre medicamentele cele mai eficiente
pentru o sumedenie de boli, doua secole mai tarziu Avicenna
detailand: “fortifica membrele, curata pielea, regleaza deficitul
sau surplusul de apa din organism”. In 1450, este citat cazul
seicului Gemalledin, din Aden, care suferind fiind de o maladie
incurabila, s-a vindecat miraculos dupa o cura cu cafea. Astazi,
medicina atesta o serie de conexiuni ale cafelei cu tratamentul
diferitelor maladii, alcaloidul sau de baza – cafeina – fiind un
excelent stimulator al sistemului nervoscentral, un tonifiant al
inimii si al sistemului respirator (cu efecte pozitive probate in
tratarea astmului), un eficient diuretic, un factor de reglare a
metabolismului, a ficatului si a rinichilor, precum si un inamic
declarat al oboselii si al starilor de stress. O aspirina si o
cafea, va rog!
Dincolo de faptul ca ajuta bunul mers al sexualitatii prin
amorsarea simplei invitatii “Hai la mine, sa bem o cafea!”,
licoarea amaruie, consumata cu moderatie, imbunatateste ritmul
cardiac si ajuta la irigarea eficienta cu sange a penisului, ceea
ce face ca invitatia mentionata sa nu ramana o vorba lipsita de
continut acuplational. Oricum, sondajele releva ca sexul este
asociat, intr-un fel sau altul, cu cafeaua in peste 80% dintre
contextele amoroase, un scor aproape dublu fata de cel obtinut de
alcool (considerat, in replica, un soi de “moartea pasiunii”). De
asemenea, un studiu statistic realizat la Londra de Archives of
General Medicine arata ca bautorii de cafea fac de 1,3 ori mai mult
sex decat nebautorii, rata fiind si mai mare (1,5) in cazul
bautoarelor de cafea vs. nebautoare. De retinut ca, intre timp,
s-au lansat si prezervativele cu aroma de cafea, ceea ce creeaza
toate conditiile pentru o sinergie a celor doua activitati
mentionate.