Calculatoarele cu membrana

Intre 15 si 25 august s-a desfasurat la Curtea de Arges un workshop avand ca tema Calculatoarele cu membrana, o inventie a matematicianului Gheorghe Paun.

Este a treia manifestare de acest tip, organizata de domnul Paun si dedicata unui subiect din zona fierbinte a stiintei, dupa Artificial Life (1994, Mangalia) si DNA computing (1997, Mangalia).

Prin subiectul abordat, o teorie foarte recenta aflata in zona de confluenta a matematicii cu lingvistica, informatica si biochimia, intalnirea de acest an a reprezentat o premiera mondiala, la care au participat tineri informaticieni cu solide cunostinte de biochimie din foarte multe tari.

Miza acestei colaborari este imensa: crearea unei baze teoretice care sa permita dezvoltarea de noi tehnologii informatice pe suport biologic.

Informaticienii incearca sa depaseasca obstacolele legate de dezvoltarea industriei de calculatoare, inspirandu-se din rezultatele stiintelor naturii.

Algoritmii genetici sau retelele neuronale pornesc de la teorii ale geneticii sau modele ale activitatii sistemului nervos asupra carora s-au impus restrictii datorate modului de functionare al calculatorului. In 1987, Tom Head a propus o inversare a problemei si a pus bazele domeniului genertic numit DNA-computing, pornind de la operatia d combinare a moleculelor de AND (splicing.

Noua teorie a cunoscut o dezvoltare rapida. Utilizand tehnicile dezvoltate de biochimisti, L.M.Adleman a realizat in 1994 primul experiment reusit.

Un an mai tarziu, Gh. Paun a demonstrat ca modelul de calcul pe baza de AND este un model universal.

In 1998 Gh. Paun, impreuna cu doua dintre cele mai importante personalitati din domeniul limbajelor formale, G. Rozenberg si A. Salomaa, a realizat prima monografie care trateaza acest subiect – DNA Computing. New computing Paradigm – o carte de referinta, tradusa in japoneza si in chineza.

In toamna anului 1998 Gh. Paun a propus o varianta mai rafinata a modelului. Sistemul de calcul cu membrane (numit si p-sistem, dupa numele inventatorului) incearca sa simuleze modul in care celula vie proceseaza moleculele chimice, energia si informatia. In mai putin de doi ani de la aparitia modelului au fost scrise peste 50 de articole pe aceasta tema, parte dintre ele fiind prezentate la Curtea de Arges.

Este uluitor cum intr-una din tarile cu cea mai slaba dotare in tehnica de calcul din Europa se pun bazele teoretice pentru un model revolutionar de computer.

Acest articol apare in Ziarul de duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar